Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Vasile - Felix Cozma, a informat, miercuri, că, în anii următori, 35.000 de funcţionari publici vor beneficia de cursuri de formare, inclusiv în domeniul competenţelor digitale.

Pe de altă parte, el a pledat pentru o discuţie pe tema atribuţiilor care se suprapun, evidenţiind că organizarea cursurilor de formare nu este atributul ANFP, ci al Institutului Naţional de Administraţie.

"Spre exemplu, ANFP nu ar trebui să facă cursuri de formare. Este atributul strict al colegilor de la INA şi ştim acest lucru. Dar iată că ANFP face cursuri de formare şi face chiar într-un număr foarte mare. Nu mai puţin decât în următorii ani va trebui să pregătim 35.000 de funcţionari publici în diverse domenii de activitate, începând de la competenţe digitale, până la o grămadă de alte cursuri pe care trebuie să le facem. Sigur, sunt prin fonduri europene, parte prin PNRR, parte prin alte proiecte pe care ANFP le-a dezvoltat. Ideea este că o facem. Sau, dacă totuşi ar trebui să facă ANFP aceste lucruri, ar trebui să le facem împreună cu colegii de la INA sau cu alte instituţii ale statului care au acest specific, nu neapărat eliminând total partea de privat, partea de licitaţii pe care noi le organizăm. Iată un aspect care trebuie discutat", a transmis Cozma, în cadrul unui eveniment organizat de Institutul Naţional de Administraţie, la Palatul Parlamentului.

Vasile - Felix Cozma a menţionat că ANFP este digitalizată 99%, atât din punctul de vedere al serviciilor oferite, cât şi în ceea ce priveşte circuitul intern.

Prezent la eveniment, şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru - Mihai Ghigiu, a subliniat că digitalizarea trebuie să vizeze simplificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice.

"Digitalizarea nu este despre a achiziţiona hardware de ultimă generaţie, nu este despre a dezvolta soft-uri care sunt foarte complicate sau care fac nu ştiu câte operaţiuni pe minut, ci toate aceste procese sunt despre a simplifica procesul administrativ, relaţia pe care cetăţeanul o are cu administraţia publică", a punctat el.

Potrivit acestuia, cuvinte precum "reformă" sau "digitalizare" sunt folosite uneori doar "pentru că sună bine", dar aceste procese trebuie adaptate nevoilor cetăţeanului, care pot fi diferite de la un caz la altul.

"Vă dau un exemplu cât se poate de personal. Bunica mea are 92 de ani. Dacă îi transform toate procesele strict digital, pentru ea înseamnă închiderea relaţiei cu administraţia publică, pentru că nu are abilităţile necesare să folosească digitalizarea. De asta cred că, în momentul în care vorbim de digitalizare, trebuie să ne adaptăm atât strategia, cât şi discursul la nevoile comunităţii", a explicat Ghigiu.

Alexandru-Mihai Ghigiu a remarcat că mai există unităţi administrativ-teritoriale "care îşi desfăşoară procesele în cel mai bun caz într-un Excel, dacă nu cumva, pe hârtie". El a pledat pentru o "punte de încredere între administraţie şi cetăţean", astfel încât să nu se mai pornească de la prezumţia că acesta "încearcă să fenteze" administraţia şi să nu îşi îndeplinească obligaţiile.

"Fără date şi fără punerea acestor date în comun, nu putem vorbi despre digitalizare. Administraţia şi decidenţii administrativi sau politici au nevoie să îşi fundamenteze decizia pe date cât mai corecte şi, dacă se poate, în timp real. Degeaba am date din 2019, dacă eu trebuie să îmi fundamentez o decizie pe realităţile de azi", a completat şeful Cancelariei prim-ministrului. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online Anda Badea)