Primarul general, Nicuşor Dan şi preşedintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, şi-au exprimat joi, în cadrul "Climate Change Summit", susţinerea faţă de proiectul Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov.

"Îmi doresc ca acest lucru să se realizeze. El depinde destul de puţin de noi, ca administraţie, dar în măsura în care putem să contribuim, evident că o s-o facem. Avem împreună cu Consiliul Judeţean Ilfov un ADI comun şi cred că acesta este instrumentul prin care putem să contribuim cel mai bine. Suntem aici, ne dorim, şi, în măsura în care putem să ajutăm, o s-o facem", a spus Nicuşor Dan.

Preşedintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, şi-a exprimat speranţa că proiectul va fi implementat cât mai curând.

"Mă bucur mult pentru orice proiect de mediu. Când spui natură, spui viaţă, iar acest proiect aduce numai beneficii din punct de vedere economic, social, dar mai ales din punct de vedere al sănătăţii. Vă felicit pentru proiect, sper să îl implementăm cât mai rapid şi vă stăm la dispoziţie cu tot ce putem noi sprijini", a spus el.

Florin Stoican, cofondator al platformei civice "Centura Verde" a declarat că judeţul Ilfov, în momentul de faţă, "nu mai are decât vreo 24.000 de hectare de pădure", dintre care 80% reprezintă păduri sub 60 de ani.

"Până acum am tras tare să le întinerim. De-acum încolo trebuie să ţinem de ele şi să le păstrăm, să le lăsăm moştenire generaţiilor următoare. Să dăm exemplu şi celorlalte mari oraşe ale ţării, să transferăm acest concept de protecţie a pădurilor periurbane şi utilizarea lor exclusiv în scop social. Să avem grijă de aceste sanctuare, plămâni verzi, care ne fac viaţa mai bună", a spus el.

Florin Stoican a menţionat că natura e cel mai bine conservată de oamenii care trăiesc lângă ea. În acest sens, a subliniat că primul principiu al conservării este să fie păstrat ceea ce există deja.

"Noi, toţi, trebuie să facem protecţia, în primul rând. Dacă aşteptăm de la altcineva, nu se va face, pentru că valoarea fiecărui lucru pe lumea asta e dată de valoarea pe care noi oamenii i-o dăm. Dacă pădurea are valoare de lemn de foc - aia e valoarea. Dacă o privim şi ca valoare pentru sănătate, recreere, educaţie, sechestrare de carbon, valoarea îi creşte. Proiectul acesta a generat o mişcare şi sper să continue, la fel cum a fost şi cea pornită de la Parcul Natural Văcăreşti, care a fost prima arie naturală urbană din România. Iar acum vorbim deja de Reţeaua pentru Natură Urbană, cu 23 de arii naturale urbane, dintre care zece în Bucureşti şi de zece mari oraşe ale României care merg pe drumul acesta", a spus Stoican.

Alpinistul Alex Găvan, cofondator al Platformei Civice "Centura Verde", a declarat că proiectul de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov este susţinut de peste 150 de organizaţii relevante şi persoane publice. Potrivit acestuia, proiectul Centurii Verzi este inclusiv unul de sănătate publică. Astfel, deşi administrativ Centura Verde aparţine de Ilfov, principalii beneficiari, din punct de vedere numeric, sunt locuitorii Bucureştiului. El a menţionat că, dacă proiectul nu va fi dezvoltat acum, acesta se va impune, oricum, în viitor, "la un cost economic, de mediu şi etic absolut înmiit".

"Mai bine să prevenim, decât să fie prea târziu. (...) Conceptul Centurii verzi presupune trei piloni: protejarea patrimoniului existent deja; împăduri şi reîmpăduriri - sunt foarte importante şi, nu în ultimul rând, pentru noi e la fel de importantă deschiderea pădurii către oameni, pentru educaţie, sport, recreere", a spus Găvan.

Alexandra Bocşe, consilier de stat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a precizat că pădurile periurbane sau urbane au un rol important în ce priveşte sănătatea publică, bunăstarea cetăţenilor şi calitatea aerului.

"Dacă ne referim la Bucureşti, tot ce înseamnă spaţiu verde, periurban, dar şi urban, dar şi controlul mai bun al emisiilor din zona de trafic şi încălzire sunt foarte importante pentru calitatea aerului", a precizat aceasta. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)