Componenţa Comitetului de organizare UNESCO (COU) pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană, format din 24 de membri, numiţi pe 4 ani, a fost aprobată, potrivit legislaţiei în vigoare, printr-o hotărâre adoptată, miercuri, de către consilierii judeţeni din Alba.

De asemenea, a fost aprobat şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia.

După organizarea unei consultări publice în vederea desemnării reprezentanţilor comunităţii, s-au identificat, în colaborare cu autorităţile locale din Roşia Montană, reprezentanţi ai proprietarilor sau titularilor drepturilor reale asupra monumentului istoric.

COU pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană va fi coordonat de un angajat al Consiliului Judeţean (CJ) Alba, de la Serviciul Investiţii, dezvoltare, promovare patrimonială şi managementul unităţilor de cultură, Aurora Petronela Luca.

Printre ceilalţi 23 de membri se regăsesc un preot, localnici, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Institutului Naţional al Patrimoniului, Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Alba, Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Consiliului Judeţean Alba, Consiliului Local Roşia Montană, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, SC Roşia Montană Gold Corporation SA şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Printr-o decizie luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, Peisajul Cultural Minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în iulie 2021. A fost recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, respectiv cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole.

Mai exact, în subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX). AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)