Bugetul Capitalei ar putea fi publicat pe o platformă informatică vizuală, bazată pe grafice şi diagrame, pentru a fi mai uşor de înţeles şi analizat de către cetăţeni sau organizaţiile interesate.

Un proiect de hotărâre în acest sens, iniţiat de către consilierii municipali USR Luminiţa Şerban şi Valentin Necula, figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Capitalei.

Conform proiectului, se aprobă implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a actului de transparenţă decizională şi de creştere a accesibilităţii la documente de interes public, pentru a stimula implicarea civică şi a consolida buna guvernanţă la nivel local.

Se propune ca Primăria Capitalei să publice bugetul prin intermediul unei platforme informatice vizuale, bazată pe grafice, diagrame şi alte soluţii vizuale. Acestea vor integra specificaţii tehnice pentru a înlesni utilizarea platformei inclusiv de către persoane cu dizabilităţi.

Platforma va fi accesibilă publicului din prima pagină a site-ului web propriu. În aceeaşi platformă, Primăria Capitalei urmează să publice investiţiile majore şi stadiul de implementare.

Conform referatului de aprobare, deschiderea bugetelor "vine la pachet cu o democraţie mai incluzivă şi economii mai stabile, atrăgătoare" pentru investitori.

"Ţările care îşi deschid bugetele au deficit mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituţii democratice mai puternice. Acestea sunt lucruri care se pot observa în studii precum Open Budget Survey, un instrument de cercetare independent, comparativ şi bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autorităţile cheltuie banii publici, care acoperă inclusiv performanţa României", explică autorii proiectului.

Potrivit acestora, România se află pe un trend descendent în această privinţă, clasându-se pe locul 25 din 117 ţări măsurate, între Bulgaria şi Ucraina, în scădere faţă de anul 2017. Bugetele deschise presupun trei indicatori macro: transparenţă, participare, supervizare bugetară.

În 2021, Funky Citizens a analizat procesul de elaborare şi aprobare a 109 bugete locale din România, inclusiv ale celor şase sectoare ale Capitalei. Conform acestui studiu, Capitala a obţinut cinci din cele zece puncte posibile, ratând alinierea la standardele de publicare în timpul legal, dar şi de participare, prin faptul că nu a fost organizată o dezbatere publică privind proiectul de buget. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)