Toate locurile de acostare pentru nave disponibile în momentul de faţă în Portul turistic din Tulcea sunt ocupate, chiar dacă lucrările de reparaţie din port nu s-au încheiat, administratorul infrastructurii portuare, Administraţia Zonei Libere (AZL), nu furnizează deocamdată apă potabilă, iar acostarea bărcilor pescăreşti este foarte dificilă.

Directorul general al AZL, Dragoş Ioniţă, a declarat, pentru AGERPRES, că toate cele nouă ancastramente finalizate de firma care execută lucrările de reabilitare a falezei din Tulcea sunt ocupate de operatori în funcţie de activităţile desfăşurate, de interes public sau de agrement, împărţirea fronturilor de acostare fiind făcută de comun acord cu operatorii.

"Neavând foarte multe locuri, i-am rugat (pe operatori - n.r.) să vină cu forme de asociere şi să solicite punerea la dispoziţie a acestor ancastramente. Deja fronturile disponibile au fost puse la dispoziţie. Vor mai fi locuri libere atunci când constructorul ne va livra toată faleza. Cu siguranţă, noi ca administrator, vom veni cu o marină, cu locuri de acostare mai generoase pentru partea de turism, pentru privaţi. Facem tot posibilul ca toată lumea să-şi găsească un loc în port", a menţionat Dragoş Ioniţă.

El a mai spus că operatorii portuari plătesc circa 3,5 lei pe metru liniar, pe zi, preţul fiind acelaşi cu cel perceput anterior reabilitării falezei.

În momentul de faţă, pontoanele de acostare din portul turistic nu au apă potabilă, dar pentru angajaţii aflaţi pe acestea lipsa resursei nu este o problemă.

"Avem apă în Dunăre suficientă", glumeşte unul dintre angajaţii de pe un ponton acostat pe faleza Tulcei.

Cele mai multe instituţii publice, inclusiv Consiliul Judeţean, îşi ţin ambarcaţiunile într-un port privat de la marginea oraşului, acolo unde sunt asigurate toate facilităţile de interes.

"Navele pot cumpăra apă de la noi. Energie pot găsi dacă au şi generatoare, dar apă potabilă trebuie să aibă dintr-o sursă sigură. Noi avem certificate de apă potabilă, pentru că pontoanele plutitoare fac şi alimentaţie publică şi nu ne trebuie nicio reclamaţie sau vreo toxiinfecţie alimentară că au luat apă de nu ştiu unde. La noi, totul este sub control", a declarat proprietarul unuia din principalele infrastructuri portuare din oraş, Constantin Ciubotariu.

Portul privat este preferat de multe persoane din Deltă care utilizează bărci mici.

"Faleza e prea înaltă şi nu putem acosta. Măcar dacă ar fi făcut-o în trepte. E în aşa fel încât nu ne putem apropia de mal. Transportăm marfă, turişti pentru sat şi venim aici că e mai jos. Numai că e o distanţă mai mare faţă de oraş", a afirmat un transportator din Mila 23.

Proprietarul investiţiei private spune că infrastructura este disponibilă tot timpul anului.

"Putem asigura foarte uşor accesul la barcă cu alimente şi mărfuri generale. Dacă cineva are de construit o pensiune, poate veni cu maşina pe gabarele noastre staţionare, încarcă şi descarcă alimente în barcă. Aici este deschis non-stop. Doar când îngheaţă Dunărea nu funcţionează. Aici e un port comercial, acolo e un port turistic", a precizat Constantin Ciubotariu.

Faleza Dunării, administrată timp de aproximativ 30 de ani parţial de Primăria municipiului şi parţial de Administraţia Porturilor Dunării Maritime din Galaţi, a fost preluată în administrare în urmă cu câţiva ani de CJ în vederea reabilitării, după ce, ani la rând, societăţile cu activităţi în zonă au reclamat faptul că nu este întreţinută corespunzător, în ciuda taxelor mari pe care le plătesc.

În anul 2019, CJ a semnat contractul de finanţare pentru modernizarea falezei şi portului Tulcea, bugetul total iniţial al investiţiei fiind estimat la 190.162.236,67 lei.

Reabilitarea infrastructurii portuare ar urma să se încheie luna viitoare.

Pentru amenajarea urbanistică a zonei, CJ a organizat un concurs de soluţii, cu premii în valoare totală de 74.000 de lei, la care au participat firme de arhitectură din Tulcea, Galaţi şi Bucureşti, proiectul care va fi pus în practică pe faleză după reabilitare urmând să fie un mix din soluţiile declarate câştigătoare. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)