Administraţia Zonei Libere (AZL) Sulina a depus la Primărie cererea pentru emiterea autorizaţiei de construcţie necesară demarării lucrărilor de adâncire a bazinului maritim de la marginea oraşului, astfel încât zona să poată fi folosită de navele maritime care aşteaptă în Marea Neagră mai multe zile pentru a intra pe canalul maritim Sulina.

Proiectul vine în contextul în care traficul navelor este la fel de intens anul acesta ca cel de anul trecut, în condiţiile în care, pentru a intra pe şenalul navigabil, vasele trebuie să aibă la bord un pilot din partea Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos din Galaţi, iar numărul acestora este similar cu cel de anul trecut.

"Sunt la fel de multe nave, pentru că ele trebuie să intre cu un serviciu de pilotaj. Numărul piloţilor e relativ mic. Nu-i poţi sui de pe o navă pe alta în fiecare zi", a explicat pentru AGERPRES directorul general al AZL, Dragoş Ioniţă.

Proiectul al cărui contract de finanţare a fost semnat încă de anul trecut vizează adâncirea bazinului maritim în care nu poate intra nicio navă în momentul de faţă, din cauză că este colmatat.

"Suntem pe ultima sută de metri să obţinem autorizaţia de construcţie şi să dăm drumul la lucrări. Ideea e că vor putea veni nave de gabarite mai mari şi vor putea descarcă şi încărca mărfuri aici. Va fi un debuşeu pentru Portul Constanţa", a precizat Ioniţă.

El a menţionat că autorizaţia va fi emisă de Primăria oraşului Sulina, iar lucrările ar putea începe în luna iunie.

La finele proiectului, mărfurile care ajung din nordul ţării şi din Moldova se vor putea încărca pe navele fluviale din Brăila şi Galaţi, de unde, pe Dunăre, vor ajunge la Sulina. Acolo, navele fluviale cu capacităţi de până la 7.500 de tone deadweight vor descărca mărfurile care vor fi transbordate în nave maritime şi vor putea prelua mărfurile descărcate din vasele care au călătorit pe Marea Neagră.

"Sunt operatori portuari care şi-au exprimat intenţia de a participa la o concesiune să dea drumul la operări portuare. Se vizează numai din partea unui operator undeva la 1,5 milioane de tone de produse pe an", a menţionat directorul general al AZL Sulina.

Printre avantajele Sulinei faţă de portul Constanţa s-ar afla distanţa mică faţă de porturile româneşti Brăila şi Galaţi, dar şi faţă de cele ucrainene, Reni şi Ismail, precum şi lipsa taxei percepute pentru navigaţia pe canalul Dunăre-Marea Neagră.

Directorul a arătat că lucrările de decolmatare a bazinului maritim vor dura circa 12 luni.

Contractul de finanţare pentru proiectul "Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol - Bazin Maritim - Perimetrul II - Etapa I" a fost semnat pe data de 10 iunie 2022, valoarea eligibilă a proiectului finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare fiind de 113.688.888,64 lei. AZL şi Consiliul Judeţean, instituţie în subordinea căreia funcţionează, vor plăti taxa pe valoarea adăugată, de circa 21 de milioane de lei, aferentă cheltuielilor eligibile.

Dezvoltarea infrastructurii de operare a navelor maritime care ajung în Sulina a apărut ca o necesitate după ce anul trecut Rusia a atacat Ucraina şi a blocat ieşirea acestui stat pe Marea Neagră. Sute de nave au aşteptat peste o lună în Marea Neagră, în apropiere de bara Sulina, pentru a intra pe canalul maritim şi a ajunge în porturile ucrainene de pe Dunăre în care se putea opera. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)