Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Capitalei, Bogdan Suditu, a declarat luni că "prea des" în ultima vreme, în Bucureşti, unor proiecte de investiţii li se aplică în mod impropriu eticheta de regenerare urbană.

În acest sens, a oferit exemplul extinderii trotuarelor în detrimentul spaţiului verde sau al înlocuirii de borduri.

"Prea des în ultima vreme, în Bucureşti, diverselor proiecte de investiţii li se pune eticheta de regenerare urbană, deşi nu e neapărat regenerare urbană. Regenerarea urbană presupune un set de acţiuni, de politici publice, de investiţii, de schimbări legislative, de concurs de soluţii, de teritorii bine delimitate, care sunt în degradare, care nu funcţionează foarte bine. Iar picătura aceea de politică publică, de investiţii, de transformare, să aducă cel puţin două din trei beneficii: de natură fizică - transformare fizică a acestora; de natură economică - activitatea economică să se schimbe; respectiv de natură socială. (...) Nu e regenerare urbană în momentul în care lărgeşti trotuarele luând din spaţiul verde, pui bariere... Şi acum vorbesc despre lucruri foarte concrete: trotuarele care sunt spaţii publice şi care sunt administrate de o anumită entitate, să zicem PMB, le iei în administrare temporară în perioada lucrării şi le transformi în spaţii private, pentru că ai pus bariere", a precizat el, în cadrul dezbaterii "Oraşul la scară umană", organizată de publicaţia GreenCommunity.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Bogdan Suditu a menţionat că în cazul zonelor industriale abandonate sau al periferiilor care s-au dezvoltat haotic în ultimii ani este necesară o acţiune concertată, publică şi privată, bine organizată, în vederea regenerării.

"Deja e mult mai bine decât acum un an, decât acum trei ani, decât acum cinci ani - discutăm tot mai mult despre ceea ce înseamnă regenerare urbană. Utilizăm tot mai corect termenii şi ducem proiectele publice către ideea de regenerare urbană, în aşa fel încât o balustradă costisitoare din sticlă de-a lungul Dâmboviţei să nu fie vândută publicului ca regenerare urbană, când, de fapt, nu este regenerare urbană. Ci, din contră, dacă gândim întreg culoarul Dâmboviţei ca pe un culoar de regenerare urbană - şi nu doar firul apei, de la Apele Române, nu doar taluzurile, tot de la Apele Române - ci şi viaţa urbană de pe o parte şi alta, cu toate culoarele sale şi conexiunile sale verzi, atunci vorbim cu adevărat despre regenerare urbană", a spus el.

Suditu a subliniat că în decembrie 2022, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 183, care face referire la finanţarea cu prioritate a proiectelor de regenerare urbană, din fonduri europene.

"În exerciţiul financiar anterior, regenerarea urbană însemna gazon peste tot şi, eventual, transformarea pavelelor şi a bordurilor. Asta a fost regenerarea urbană, dar nu e regenerare urbană. Proiectul respectiv spune foarte clar, pe de o parte cum se delimitează perimetrele, cum se constituie proiectele, care sunt etapele şi care sunt măsurile. Este ca într-un meniu a la carte, în care ai foarte multe variante, din care tu le alegi pe cele mai potrivite, dar din care un set anume este obligatoriu, ca să fie regenerare urbană: şi transformare fizică a locului, şi transformare economică (...) şi în toate proiectele respective sunt oameni. Nu sunt zone goale, frumoase şi betonate", a susţinut acesta. AGERPRES/(A - autor: Ierinela Vişan, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dadârlat)