Lucrările de consolidare a planşeului peste Dâmboviţa şi a Pasajului de la Unirii vor demara în anul 2025, a anunţat, sâmbătă, primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

"Sunt convins că în a doua jumătate a anului 2024 vom finaliza proiectul tehnic, vom avea toată documentaţia necesară emiterii autorizaţiei de construire, astfel încât în anul 2025 această lucrare să înceapă efectiv. Cu certitudine va fi o lucrare care va crea temporar un disconfort bucureştenilor, însă inclusiv acest eveniment este menit să sublinieze importanţa determinantă a implementării acestor măsuri de punere în siguranţă a zonei Unirii, atât prin pasaj, cât şi prin planşeu. Toţi oamenii trebuie să vadă care este nivelul de degradare a elementelor de infrastructură, toţi oamenii trebuie să conştientizeze riscul la care suntem supuşi noi, toţi cei care trecem prin această zonă, şi în acest pasaj trec circa 60.000 de maşini pe zi, toţi cei care folosesc magistrala M2 de metrou, toţi cei care pietonal folosesc zona de deasupra pasajului", a declarat primarul, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că până la sfârşitul anului se aşteaptă identificarea firmelor care să implementeze cele prevăzute în studiul de fezabilitate.

"Astăzi este o zi extrem de importantă pentru noi toţi, pentru bucureşteni. Suntem la un an distanţă de când Sectorul 4 a luat în administrare Pasajul Unirii. Un an de când comunitatea noastră şi-a asumat responsabilitatea unor reparaţii capitale a acestor obiective de importanţă strategică pentru noi toţi. A fost un an în care am reuşit să facem studiul de fezabilitate, studiu însoţit de toate expertizele, un an în care am colaborat foarte bine cu Metrorex, cu Apele Române, cu toţi cei care sunt în această zonă extrem de sensibilă din punct de vedere al structurii. Am reuşit să ridicăm în SICAP procedura de licitaţie şi sperăm ca, până la sfârşitul anului, să identificăm societăţile comerciale care vor implementa cele prevăzute în studiul de fezabilitate. Până la data de 6 iunie, companiile interesate de acest proiect îşi vor putea depune ofertele", a mai spus edilul.

Acesta a precizat că pentru lucrările de la planşeu a fost obţinută finanţare de la Guvern.

"Poate mai mult decât orice şi este un factor care demonstrează întocmai urgenţa acestui proiect este finanţarea obţinută de la Guvernul României printr-o ordonanţă de urgenţă, pentru că toate autorităţile statului au reacţionat prompt la cele semnalate aici, la riscurile în care această structură se găseşte, practic atât planşeul cât şi pasajul sunt încadrate în sfera criteriului 'nesatisfăcător' şi ca atare Guvernul României luna trecută a asigurat linia de finanţare pentru planşeu şi pentru pasaj", a afirmat Daniel Băluţă.

Primarul a estimat că lucrările atât la planşeul Unirii, cât şi la tunelul auto vor dura între doi şi trei ani.

"Practic, inclusiv în preambulul ordonanţei de urgenţă, soluţia tehnică de la care plecăm este aceea de a reface atât în ceea ce priveşte planşeul cât şi în ceea ce priveşte tunelul auto. Cât va dura? Dacă toate lucrurile sunt în regulă, vom avea o lucrare care va dura între 2 şi 3 ani de zile. (...) Vom identifica soluţiile optime pentru ca acest chin, pentru că va fi un chin pentru noi toţi, cei care stăm în Bucureşti, să fie cât mai uşor de suportat. Nu trebuie să ne temem de cuvinte, trebuie să fim corecţi cu oamenii şi să le spunem că într-adevăr din 2025 urmează o perioadă foarte grea", a explicat Băluţă.

El a arătat că la momentul începerii lucrărilor se va stabili şi modalitatea în care se vor închide zonele circulaţiei.

"Realist este imposibil să închidem toată zona, este foarte important să acţionăm tronsonat împreună cu specialiştii de la Brigada Rutieră, împreună cu echipa tehnică (...) vom stabili cu exactitate ce închidem, când închidem, cum reabilităm la final zonele, toate aceste detalii le vom avea din momentul proiectării", a mai spus primarul.

Băluţă a mai precizat că toată investiţia care a fost făcută până acum la Pasajul Unirii va fi păstrată.

"Lucrurile vor fi demontate şi vor fi remontate, pentru că aceste prevederi sunt incluse inclusiv în caietul de sarcini pe care această procedură îl are. Deci, niciun leu din banii care au fost cheltuiţi pentru această investiţie, de aia spun şi făcută cu aceste tipuri de materiale tocmai pentru a putea fi demontate, depozitate, iar după ce lucrarea se încheie, să poată să fie remontate", a mai explicat primarul.

Conf. univ. dr. Ionuţ Răcănel de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, coordonatorul echipei care a expertizat din punct de vedere tehnic cele două construcţii, a spus că, structural, "nu există nicio interferenţă între cele două structuri: pasajul este pasaj (...) iar planşeul din Piaţa Unirii este o altă structură independentă".

"Din punct de vedere structural, ele nu interacţionează. Sigur, ele se află pe aceeaşi sau, să spunem, în aceeaşi zonă, în centrul Bucureştiului. Din punct de vedere al stării tehnice în care se găsesc cele două lucrări trebuie să ştiţi că există nişte norme în baza cărora se stabileşte această stare tehnică, şi nu numai în baza unor norme, deci este o operaţiune mai complexă. (...) Aceste lucrări au o vechime suficient de mare, sunt elemente structurale, precum grinzile care sunt la partea superioară a acestui pasaj care la vremea respectivă au fost gândite pentru o durată de viaţă care este aproape la limită în acest caz, ele aproape că şi-au consumat durata de viaţă", a menţionat Ionuţ Răcănel.

El a spus că, după ce a realizat expertiza, recomandă în cazul planşeului Unirii o construcţie nouă.

"Am făcut expertiza, împreună cu colegii mei, cu echipa cu care am lucrat, şi aşa cum se procedează am dat două soluţii, am recomandat două soluţii. Dintre acestea două, sigur noi ne-am îndreptat către una, cel puţin în cazul planşeului Unirii, de construcţie nouă. (...) Consultându-ne şi analizând toate lucrurile care sunt implicate în realizarea acestei construcţii noi, am ajuns la concluzia că aceasta este cea mai bună variantă acolo. Lucrările nu vor fi uşor de realizat, având în vedere traficul în Piaţa Unirii, având în vedere că această piaţă este tranzitată şi de pietoni şi de vehicule, este o zonă intensă a Bucureştiului, sigur că lucrurile se pot gândi în aşa fel încât impactul asupra oamenilor să fie minim - se va lucra poate pe zone. (...) Structura, după părerea mea, trebuie revigorată prin elemente noi, de rezistenţă", a explicat el. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO