Investiţii în infrastructura rutieră, sănătate, turism şi realizarea unui parc industrial sunt câteva dintre iniţiativele prin care administraţia judeţeană din Sălaj vrea să elimine sintagma de "judeţ sărac" cu care Sălajul, de altfel unul din cele mai mici judeţe ale României ca suprafaţă şi populaţie, este deseori etichetat.

"Probabil această sintagmă vine din timpurile mai vechi şi cred că este legată foarte mult de mărimea târgurilor care reprezentau anumite regiuni, judeţe mai târziu. Niciodată Zalăul, municipiul reşedinţă de judeţ, n-a fost la nivelul unui oraş ca Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca sau chiar Turda şi probabil de aici, din această expresie, vine ideea că noi suntem un judeţ sărac. Nu consider că Sălajul este un judeţ sărac şi nu vreau să fac o trimitere neapărat la oameni, pentru că oameni săraci sunt şi în Sălaj, şi în Bihor, şi în Maramureş şi peste tot. Oameni bogaţi, la fel, sunt peste tot. Puterea economică a unui municipiu, într-adevăr, dă posibilitatea unor întreprinzători să îşi crească afacerile. Cred că trebuie să ne gândim în primul rând la poziţionarea noastră în Regiunea Nord-Vest, atât geografic, cultural, cât şi economic, să vedem care ne sunt atuurile din aceste puncte de vedere, pentru a analiza prezentul şi a gândi un viitor mai bun pentru noi. Aici cred că va trebui să muncim în următoarea perioadă", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.

Potrivit acestuia, ultimele statistici arată că Sălajul are cea mai rapidă dezvoltare din Regiunea Nord-Vest, după judeţul Cluj, iar PIB-ul pe cap de locuitor este pe locul al doilea în regiune, tot după judeţul Cluj.

"Din păcate, atribuţiile Consiliului Judeţean în ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a judeţului sunt foarte mici, dar, printr-o politică transparentă în ceea ce înseamnă alocări de fonduri, proiectele de investiţii, strategia de dezvoltare (...), putem să contribuim la susţinerea mediului de afaceri şi a vieţii economice din judeţul Sălaj. Avem cea mai performantă platformă industrială din Regiunea Nord-Vest, avem doi mari actori economici, Tenaris şi Michelin. Fiecare dintre aceştia a făcut investiţii de viitor pentru business-urile pe care le deţin în judeţ şi atunci cred că şi noi trebuie să pregătim un pachet de măsuri pentru a-i sprijini în afacerile pe care le derulează şi a crea, împreună cu mediul de afaceri autohton, o dezvoltare pe orizontală în jurul acestor actori principali. Prin urmare, este nevoie din partea noastră de transparenţă, de o colaborare cu toate instituţiile importante din judeţ, de un plan împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, atât cât ne permite legea, pentru formarea celei mai importante resurse a unui judeţ, resursa umană, în funcţie de nevoile şi oportunităţile mediului economic din Sălaj. Cred, aşadar, că provocarea noastră este cum menţinem oamenii în judeţul Sălaj", a subliniat şeful administraţiei judeţene.

Studiile realizate de CJ Sălaj arată că, pentru a rămâne, a se dezvolta şi a-şi întemeia o familie în judeţ, oamenii îşi doresc stabilitate economică, o infrastructură de sănătate performantă, oportunităţi de petrecere a timpului liber la nivelul altor judeţe, o infrastructură rutieră care să le permită accesul către centrele urbane din vecinătate şi, nu în ultimul rând, siguranţă.

Strategia de dezvoltare include, printre altele, realizarea unei reţele moderne de drumuri judeţene, investiţii importante în domeniul sănătăţii, susţinerea mediului de afaceri printr-un nou parc industrial şi dezvoltarea turismului, într-o concepţie mult mai largă decât graniţele judeţului, numită generic Ţara Silvaniei.

"Reţeaua rutieră din Sălaj arată mult mai bine astăzi decât arăta în trecut. Premisele ca noi să asfaltăm toate drumurile judeţene în următorii ani se adeveresc, pentru că, printr-o colaborare foarte bună cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu ADR Nord-Vest, reuşim să avem proiecte de modernizare a tuturor drumurilor judeţene. Acolo unde nu se impune să modernizăm drumul, datorită traficului mai mic, vom opta pentru covoare asfaltice. Nu spun că nu mai avem gropi, nu spun că nu se mai întâmplă rupturi pe drumuri. E ceva inerent, n-ai cum să fii perfect (...). Deci toate drumurile judeţene sunt în proces de reabilitare şi de modernizare", a precizat Dinu Iancu-Sălăjanu.

În plus, se are în vedere şi interconectarea reţelei de drumuri judeţene cu infrastructura rutieră din judeţele învecinate, pentru o dezvoltare integrată.

Investiţiile în sănătate ale CJ Sălaj vizează, în principal, Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, cea mai mare unitate medicală aflată în subordinea administraţiei judeţene.

"Avem deja în proiect să construim un centru oncologic, având în vedere numărul în creştere al bolnavilor de cancer. Ne-am propus să amenajăm şi un bloc operator nou, o investiţie pe care să o începem în 2023-2024, care, odată realizat, să fie unul dintre cele mai moderne din ţară. De ce ne dorim să facem lucrurile la un standard ridicat? Pentru că numai aşa Spitalul Judeţean poate oferi siguranţă pacienţilor care ni se adresează şi doar aşa poate fi atractiv pentru medici specialişti, pentru oameni valoroşi din acest punct de vedere. Astăzi avem o echipă medicală performantă şi ne dorim consolidarea ei, prin aducerea de noi membri foarte bine pregătiţi", a afirmat preşedintele CJ Sălaj.

El a precizat că se urmăreşte o abordare integrată în dezvoltarea unităţii spitaliceşti - aparatură performantă, o arhitectură modernă şi circuite care să corespundă tuturor standardelor moderne din sănătate.

Investiţiile au în vedere şi mediul de afaceri privat, pe care administraţia judeţeană doreşte să-l sprijine prin realizarea unui parc industrial, în apropierea Zalăului.

"De 30 de ani se doreşte construirea unui parc industrial în Zalău, dar fără a avea teren. (...) Am identificat un teren în zona Hereclean, ţinând cont de oportunităţilor pe care ni le oferă, şi mă refer aici la infrastructura necesară: gaz, curent de înaltă tensiune sau de medie tensiune, să avem aproape o staţie de epurare, să avem conectare la infrastructura rutieră. Consiliul Judeţean a achiziţionat deja 7,5 hectare de teren şi vom dezvolta un parc industrial, a cărui suprafaţă va varia între 20 şi 40 de hectare, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale judeţului", a explicat Dinu Iancu-Sălăjanu.

Nu în ultimul rând, CJ Sălaj are în administrare unul din cele mai importante obiective turistice din judeţ, Complexul Arheologic de la Porolissum, ce ar putea fi introdus în patrimoniul mondial UNESCO, ca parte a Limesului roman (graniţa fostului Imperiu roman - n.r.) de pe teritoriul României.

De asemenea, administraţia judeţeană şi-ar dori dezvoltarea turismului în cadrul unor proiecte şi strategii de dezvoltare, care să depăşească graniţele judeţului, având la bază brandul Ţara Silvaniei, o microregiune ce va include şi localităţi din judeţele Satu Mare şi Maramureş. Un asfel de proiect ar putea fi dezvoltat cu ajutorul fondurilor alocate direct de Comisia Europeană, pentru investiţii teritoriale integrate (ITI), în cadrul mecanismului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

"În perioada interbelică, judeţul Sălaj a ajuns până la graniţa cu Ungaria. De ce nu putem ajunge şi noi, prin microregiunea Ţara Silvaniei, până la graniţa cu Ungaria? Acest mecanism de finanţare ITI sperăm să ne ajute să dezvoltăm integrat judeţul Sălaj. Şi aici vorbim despre o sumă foarte mare de bani europeni pe care cred că o vom putea atrage către Ţara Silvaniei, în perioada următoare. Estimez un termen mediu doi-trei ani şi un termen lung de cinci ani, astfel încât judeţul Sălaj să se dezvolte integrat. (...) Ce îmi doresc să înţeleagă cetăţenii este că tratăm Consiliul Judeţean ca pe un business. Orice investiţie a Consiliului Judeţean nu trebuie făcută doar ca să arătăm oamenilor că am investit, trebuie să ne aducă plusvaloare. Astfel, Consiliul Judeţean va fi un suport pentru sălăjeni, iar nu o povară", a conchis preşedintele CJ Sălaj. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)