Conducerea Consiliului Judeţean Iaşi se declară dezamăgită şi nemulţumită de faptul că Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară nu se află pe lista obiectivelor de investiţii finanţate prin PNRR a Ministerului Sănătăţii, motiv pentru care acuză că locuitorii din partea estică a ţării au fost discriminaţi.

Potrivit unui comunicat de presă, Consiliul Judeţean Iaşi aşteaptă o fişă de evaluare din partea Ministerului Sănătăţii pentru o clarificare privind acordarea punctajului şi modul de ierarhizare a proiectelor în clasamentul final.

"Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, proiectul depus de CJ, a fost din start dezavantajat, pornind de la un punctaj de minus 15 puncte, aspect pe care îl considerăm discriminatoriu faţă de cetăţenii din judeţul Iaşi şi regiunea Moldovei, care ar putea beneficia de servicii medicale oferite de IRMC. Sunt profund dezamăgit de evaluarea făcută de Ministerul Sănătăţii privind finanţarea prin PNRR a proiectului Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară. Iaşul merita să aibă un spital al inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru Republica Moldova. Solicit public ministrului Rafila să suplimenteze fondurile pentru Componenta 12 - Sănătate Investiţia: Infrastructură spitalicească publică nouă şi să includă şi IRMC-ul, care se află acum pe lista de rezervă", a declarat preşedintele CJ, Costel Alexe.

Acesta a reamintit faptul că a fost trimisă din partea Consiliului Judeţean Iaşi adresa nr. 30220/22.07.2022, cuprinzând observaţiile şi propunerile la proiectul actului normativ, prin care a propus modificarea criteriilor de ierarhizare.

"Nu ne oprim aici. Proiectul este matur şi necesar. Dacă ne uităm în PNRR-ul aprobat de Comisia Europeană, veţi vedea că afecţiunile cardiovasculare sunt prima afecţiune precizată ca fiind cauzatoare de mortalitate ce ar fi putut fi prevenită. Or, faptul că tocmai acest tip de afecţiune nu primeşte finanţare ridică această undă de îndoială. Mergem mai departe. Avem discuţii la MIPE, căutăm alte variante de finanţare. Şanse există, fie prin viitorul POS de sănătate, unde avem o linie deschisă pe infrastructură spitalicească nouă. Există, de asemenea, un memorandum pentru un credit pentru sprijinirea acestor tipuri de investiţii. Resurse sunt şi vom identifica soluţia potrivită pentru IRMC", a spus, prin intermediul comunicatului de presă, Marius Dangă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

El subliniază că România ocupă locul trei în Europa în ceea ce priveşte numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. În Moldova, există o densitate de circa 45.000 de locuitori la un pat de spital, faţă de restul ţării, unde se înregistrează 13.000 de locuitori/pat de spital.

"Din păcate, pe acest proiect nu a existat deloc coeziune locală. S-a aşteptat cu emoţie ca IRMC să nu primească finanţare, dar sunt optimist că lucrurile vor putea avea o întorsătură bună. Noi am depus un proiect eligibil, evaluat de minister ca atare. Cel mai nedrept pentru Iaşi a fost criteriul - faptul de corecţie - în care se propunea ca în acele judeţe în care există proiecte pentru construirea spitalelor judeţene să se depuncteze cu 15 puncte proiectele depuse. Practic, noi nu am plecat de la zero, am plecat de la minus 15, ceea ce este discriminatoriu. Însă, sunt în continuare căi de a finanţa acest proiect. Altă soluţie pentru a rezolva principala cauză a mortalităţii în regiune nu există, decât construirea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi", a completat vicepreşedintele Marius Dangă.

Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară ar fi trebuit să deservească o populaţie de 5,5 milioane de locuitori. În această unitate medicală ar fi fost tratate toate categoriile de pacienţi cu patologie cardiovasculară, indiferent de vârstă sau gravitatea bolii. Institutul a primit în cursul anului 2022 o serie de avize şi autorizaţii din partea autorităţilor locale şi judeţene pentru a fi construit pe teritoriul comunei Miroslava, o suburbie a municipiului reşedinţă, pe o suprafaţă de teren de 120.000 de metri pătraţi. El poate deservi o populaţie de 5,5 milioane de locuitori. Se estimează că va avea 28 de secţii şi departamente, 7 dintre ele unicat în România, şi aproximativ 1.500 angajaţi.

În prezent, Institutul de Boli Cardiovasculare funcţionează pe două dintre cele şase etaje ale unei clădiri în care se află şi Spitalul "Dr. C. I. Parhon", iar intervenţiile se fac într-o singură sală de operaţii, o sală hibridă. Din cauza adresabilităţii foarte mari, unitatea medicală se confruntă cu o acută lipsă de spaţiu, mai ales că a fost afectată de un incendiu în urmă cu câţiva ani. AGERPRES/(AS, autor: Daniela Malache, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)