Proiectul de hotărâre privind demararea procedurilor pentru desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ştefan nu a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului Local al Sectorului 2.

Proiectul prevedea împuternicirea Administraţiei Domeniului Public Sector 2 pentru a obţine avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare. De asemenea, ADP Sector 2 şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului urmau să asigure demersurile pentru restituirea lucrării de artă către autor, depozitarea sau valorificarea acesteia.

Potrivit referatului de aprobare, semnat de consilierul local PNL Silviu Feroiu, Mircea Vulcănescu a fost judecat şi condamnat de Tribunalul Poporului în 1945, respectiv 1946 pentru crime de război.

"Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de Consilii de miniştri în care s-au discutat aspecte ce ţin de pregătirea şi luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populaţiei evreieşti şi rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct. Mircea Vulcănescu în postura sa de subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor a fost implicat în maniera în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii şi de bani a evreilor deportaţi în Transnistria şi a avut o contribuţie la maniera rapidă în care aceştia au pierit în Transnistria", se menţionează în document.

Conform acestuia, Vulcănescu a fost condamnat în 1946 la opt ani închisoare, unde a murit, în 1952. Fiica sa, Măriuca, a contestat acea decizie, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea în 2019.

Prezent la şedinţa Consiliului Local, deputatul AUR Antonio Andruşceac a susţinut că Mircea Vulcăneascu a fost un "mare creştin şi mare patriot român care a readus ţării opt vagoane de aur", cu care au putut fi continuate "eforturile de război împotriva ocupanţilor comunişti". El a acuzat Institutul Elie Wiesel că ar avea o "preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi de demolare a cultului eroilor martiri" ai neamului românesc. Andruşceac a anunţat, în cadrul dezbaterilor, că, în cazul în care proiectul va fi aprobat, acesta va fi atacat pe motive de legalitate.

"Ceea ce facem noi acum trebuia să faceţi înainte - adică dezbatere publică. Un lucru care nu este opţional şi care este o cerinţă legală. Doi - toate avizele trebuia să le luaţi înainte de a pune acest proiect pe ordinea de zi. (...) Academia s-a pronunţat împotriva acestui proiect, aşa cum s-a pronunţat şi în anii anteriori. Dezbatere publică nu există cu niciunul din actorii implicaţi: nici societate civilă, nici Minister al Culturii, nici Academie", a afirmat el.

La rândul său, senatoarea Diana Şoşoacă a transmis că aprobarea proiectului ar reprezenta "un act de incultură", "impostură" şi "antiromânism". Ea a adăugat că desfiinţarea bustului nu ţine de competenţa Sectorului 2, ci a Primăriei Generale a Capitalei, iar în prealabil ar fi necesar un aviz de la Ministerul Culturii şi un punct de vedere al Academiei Române. Ea a adăugat că intenţionează să formuleze plângere penală împotriva iniţiatorului proiectului, dar şi a Institutului Elie Wiesel.

Diana Şoşoacă a menţionat că prin Legea 127/2017 a fost instituită ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în cărei expunere de motive apare inclusiv numele lui Mircea Vulcănescu.

"Dumneavoastră vi se pune un proiect, vi se invocă o legislaţie de acum 70 de ani care nici măcar nu poate să îi fie atribuită procesului lui Mircea Vulcănescu, având în vedere că acesta niciodată nu a fost condamnat pentru ceea ce spune Institutul Elie Wiesel", a completat ea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)