Primăria municipiului Târgu Mureş a anunţat, miercuri, finalizarea proiectului de reabilitare a sitului poluat istoric de la Azomureş, cu o suprafaţă de 300.000 mp, un proiect unic la nivel european, demarat în anul 2012, valoarea totală a investiţiei fiind de peste 67,3 milioane de lei.

"Ecologizarea era necesară fiindcă exista riscul afectării atât a râului Mureş, cât şi a apelor freatice (...) Este unic la nivelul ţării noastre, dar şi la nivel european, atât prin suprafaţa mare pe care o avem de gestionat, dar şi prin specificul materialului cu care a trebuit să fie izolat şi asigurarea de proceduri speciale de protejare a apelor subterane şi a terenului. Practic, reprezintă un model de bună practică nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel european", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, şefa Serviciului proiecte pe fonduri UE, din cadrul Primăriei Târgu Mureş, Dana Ijac.

Potrivit reprezentantei Primăriei Târgu Mureş, primele programe operaţionale din perioada de programare 2007-2013 puteau fi accesate doar de către autorităţile publice şi că doar cinci administraţii publice locale din ţară au acceptat să preia siturile poluate pentru a le reabilita.

"Întrucât aceste situri poluate istoric au fost create şi generate în procesele de producţie pe platformele industriale, exista riscul ca aceste situri să rămână neînchise şi, în acelaşi timp, să nu putem absorbi aceste fonduri. Aşa a început istoria acestui proiect în 2010. Azomureş împreună cu Consiliul Local şi cu Ministerul Mediului au întreprins primele măsuri legislative privind trecerea în proprietatea autorităţilor publice locale a acestor situri. La nivelul ţării noastre, din 1394 de situri poluate istoric la momentul respectiv, doar 5 situri au fost acceptate ca să fie preluate de autorităţile publice. Printre acestea s-a aflat şi municipiul Târgu Mureş. În 2012 după ce s-a preluat în proprietate această suprafaţă de 30 de hectare s-a semnat primul contract de finanţare prin programul operaţional sectorial de mediu', a spus Dana Ijac.

În baza unui parteneriat cu Azomureş, care a cedat iazul batal, compania a suportat toate cheltuielile neeligibile.

"Nu a fost foarte simplu să realizăm această investiţie (...) Proiectul nu a putut fi închis în 2015 şi astfel riscam să rămânem cu o suprafaţă mai mult de jumătate din acest sit. Cu investiţia nefinalizată, prin intermediul unor proceduri specializate, am reuşit să depunem şi să semnăm al doilea contract de finanţare, în 2017, de data aceasta prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). În toamna anului 2020, lucrările au reuşit să fie finalizate şi a intrat investiţia în etapa de notificare a defecţiunilor. Astăzi se închide cel de-al doilea contract de finanţare. Practic, investiţia este finalizată împreună cu o serie de alte activităţi specifice acestor contracte de finanţare, cum ar fi realizarea unor audituri financiare, o serie de activităţi de promovare şi publicitate legat de detaliile privind realizarea investiţiilor, cu o serie de alte informaţii privind rezultatele, indicatorii de rezultate şi beneficii", a subliniat Ijac.

În perioada următoare, timp de 5 ani, în zona fostului iaz batal, care a fost desecat, izolat şi acoperit cu pământ, se vor face monitorizări ale apei şi solului, dar va fi gândit şi un plan de valorificare a acestui teren.

"Avem această obligaţie de a monitoriza continuu acurateţea apei, dar în continuare solul şi apele subterane sunt contaminate sau nu şi în perioada următoare ne putem gândi la alte tipuri de investiţii şi redarea în circuitul economic şi social a acestui teren", a afirmat Dana Ijac.

Primul proiect de reabilitare a sitului poluat a fost încheiat cu valoarea de peste 29,5 milioane lei, iar al doilea cu o valoare de peste 37,7 milioane de lei. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)