Doar 3,23% dintre proiectele supuse votului în Consiliul General al Capitalei s-au aflat şi în dezbatere publică, iar agenda socială a municipalităţii a fost "aproape inexistentă", concluzionează Centrul de Resurse pentru participare publică şi ActiveWatch, în raportul "Jumătate de mandat dă cu virgulă".

Cele două organizaţii au analizat agenda Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectarea principiilor transparenţei şi participării publice în procesul decizional, precum şi respectarea angajamentelor electorale ale primarului general şi ale majorităţii din CGMB, în perioada octombrie 2021 - octombrie 2022.

"Deşi au existat demersuri de îmbunătăţire a transparenţei instituţiei, problema dezbaterii publice a proiectelor de acte normative rămâne nerezolvată de mai bine de zece ani. În perioada monitorizată, doar 3,23% dintre proiectele de acte normative au fost în dezbatere publică. Bugetul Capitalei rămâne un domeniu tehnic, aproape exclusiv dedicat experţilor din domeniul finanţelor. Nu a existat nici anul acesta un minim efort de a explica modul în care arată bugetul propus sau rectificările bugetare (aproape lunare) sau de a implica bucureştenii, prin dezbaterea bugetului. În lipsa acestor informaţii, comunitatea nu poate participa la deciziile cu privire la modul în care fondurile publice să fie cheltuite în Bucureşti sau să prioritizeze investiţiile propuse de conducerea instituţiei", se arată într-un comunicat postat pe paginile de internet ale celor două organizaţii.

Potrivit acestora, bugetarea participativă a fost, "din nou, un eşec". Autorii recomandă administraţiei locale să renunţe la acest program şi să îl readucă în comunitate "doar după ce studiază modelele funcţionale" din alte state.

Se menţionează că preocuparea CGMB pentru grupurile vulnerabile "s-a limitat doar la proiecte cu un impact minor" asupra calităţii vieţii persoanelor vulnerabile din Bucureşti.

"Agenda socială a municipalităţii a fost aproape inexistentă în discuţiile din Consiliul General; actualul primar nu a reuşit nici măcar să finalizeze proiectul de locuinţe sociale, din zona Prelungirea Ghencea, început de fosta administraţie. Cu privire la implementarea şi respectarea promisiunilor electorale, la parte dintre ele municipalitatea deja a renunţat, pentru că nu sunt de competenţa acestei instituţii - cum ar fi, de exemplu, programul 'Şcoală după şcoală', promis în campania electorală. Alte promisiuni, în schimb, sunt abia în fază incipientă", menţionează sursa citată.

Potrivit raportului, nici cel de-al doilea an al mandatului primarului general şi al actualei majorităţi din Consiliul General "nu a adus schimbări semnificative în felul în care este administrat Bucureştiul, în ciuda unui set de promisiuni generoase şi aparent bine planificate". Autorii adaugă că o promisiune importantă pentru calitatea vieţii în Bucureşti, care "pare că a fost abandonată complet", este verificarea gropilor de gunoi care afectează calitatea aerului.

"Alte promisiuni sunt încă în stadiul de 'discuţie' şi 'analiză". Este cazul Planului Urbanistic General, principalul document de planificare a oraşului. Refacerea PUG-ului a fost contractată încă din 2013, iar elaborarea documentului a fost blocată ani de-a rândul. În campania electorală, Nicuşor Dan promitea deblocarea situaţiei şi 'refacerea PUG într-un mod absolut transparent şi bazat pe colaborarea dintre Primăria Generală şi primăriile de sector'. Însă, tot ce a reuşit PMB într-o jumătate de mandat, conform informaţiilor primite chiar de la Primărie, a fost analiza contractului şi a stadiului actual şi organizarea unor întâlniri în vederea semnării unui act adiţional cu consorţiul desemnat pentru realizarea PUG", se arată în preambulul studiului.

Realizatorii raportului acuză "aceeaşi lentoare în acţiunile primăriei" şi în realizarea proiectului Centura Verde, a infrastructurii dedicate transportului alternativ sau accesibilizarea spaţiilor publice.

În ceea ce priveşte problema termoficării, planul primarului general prevedea înlocuirea a 300 de kilometri de conductă din reţeaua principală şi automatizarea punctelor termice, dar până acum au fost înlocuiţi 33,5 kilometri de conductă din reţeaua primară, 89,6 kilometri de conductă din reţeaua secundară şi nu s-a automatizat niciun punct termic.

"Creşterea transparenţei este singurul domeniu, dintre cele analizate, în care am văzut schimbări pozitive. Participarea cetăţenilor la şedinţele CGMB, posibilitatea ca aceştia să ia cuvântul şi transparenţa şedinţelor comisiilor de specialitate sunt îmbunătăţiri ale relaţiei dintre administraţie şi cetăţean, în această primă jumătate de mandat. O parte dintre ele se traduc inclusiv în modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CGMB. Totuşi, publicarea proiectelor de hotărâre cu caracter normativ pentru dezbatere publică rămâne o problemă majoră la capitolul implicarea cetăţenilor în procesul decizional", se arată în document. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Preda)