Consilierii generali ai Capitalei vor dezbate în şedinţa de joi un proiect de hotărâre conform căruia denumirea Bulevardului Primăverii urmează să fie schimbată în Bulevardul Monica Lovinescu, iar strada Herăstrău va fi redenumită Virgil Ierunca.

Proiectul este semnat de către consilierii PNL Cătălin Deaconescu şi Răzvan Socolovici, precum şi de consilierii USR Nicorel Nicorescu şi Sanda Hristudor.

"Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca sunt două dintre cele mai cunoscute nume ale exilului românesc anticomunist. Ambii au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara după instaurarea regimului comunist în România şi au trăit împreună o viaţă întreagă cu gândul la România, visând mereu la momentul întoarcerii acasă. Vocile lor, devenite familiare pentru milioane de români aflaţi de o parte sau alta a Cortinei de Fier, au transmis speranţă poporului român în anii cumpliţi ai dictaturii comuniste. Prin miile de ore de emisiuni realizate pentru Radio Europa Liberă, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca şi-au dedicat o mare parte din activitate nu doar promovării culturii româneşti, ci mai ales luptei împotriva comunismului", se arată în referatul de aprobare.

Conform aceleiaşi surse, de la microfonul Europei Libere sau din stradă, prin organizarea de proteste, în faţa Ambasadei României la Paris, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca "nu au ezitat să îi apere pe românii persecutaţi de regimul comunist", fie ei oameni de cultură sau simpli cetăţeni. Astfel, actele de "represiune şi persecuţie" împotriva lui Paul Goma, Mihai Botez, Dorin Tudoran sau Vasile Paraschiv au devenit publice prin vocile celor doi, de la microfonul Europei Libere.

"Ideea de a conferi numele celor două figuri importante ale exilului românesc - Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca - ca denumire pentru două artere din cartierul fostei nomenclaturi comuniste nu este una nouă. Aceasta a fost formulată într-o solicitare oficială către PMB, încă din anul 2008, de către Vladimir Tismăneanu (la acea vreme preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România) împreună cu Horia Roman Patapievici (membru al comisiei, la acea dată preşedintele Institutului Cultural Român). De asemenea, ideea este prezentată şi în capitolul dedicat Monicăi Lovinescu şi lui Virgil Ierunca din cartea 'Declaraţie de iubire' a lui Gabriel Liiceanu, publicată într-o primă ediţie în anul 2001", se mai arată în document.

Iniţiatorii menţionează că despărţirea de comunism înseamnă şi eliminarea simbolurilor pe care regimul comunist şi-a întemeiat existenţa, iar "un astfel de simbol" este Cartierul Primăverii, "devenit imediat după instaurarea comunismului o adevărată fortăreaţă în care nomenclaturiştii regimului s-au baricadat" împreună cu familiile lor.

"Modelul izolării liderilor de mase al puterii comuniste de la Bucureşti nu este unul original, acesta fiind inspirat de regimul bolşevic din perioada interbelică şi desăvârşit de nomenclatura din fosta Republică Democratică a Germaniei, cu al său celebru cartier închis Pankow. Până în 1962 Bulevardul Primăverii a purtat numele Andrei Alexandrovici Jdanov, cel care a pus bazele ideologiei Partidului Comunist în Uniunea Sovietică", se mai arată în referatul de aprobare.

După aprobare, hotărârea urmează să fie comunicată: Administraţiei Străzilor, Primăriei Sector 1, Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti, Companiei Naţionale Poşta Română, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al Municipiului Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)