Salariile de bază ale angajaţilor din Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor vor fi majorate, din 26 decembrie, cu sume cuprinse între 350 şi 2.100 de lei, potrivit proiectului de hotărâre adoptat joi de către aleşii judeţeni.

Hotărârea a fost adoptată cu 25 de voturi pentru şi patru împotrivă.

Singurul salariu care nu a fost majorat este cel al secretarului general al judeţului, ce va rămâne la 16.140 lei, brut.

În schimb, salariile arhitectului-şef şi directorilor executivi ale Consiliului Judeţean vor creşte cu 2.100 de lei, ajungând la 12.810 lei.

Creşteri semnificative mai sunt la salariile de bază ale consilierilor din domeniul achiziţiilor publice, unele persoane urmând să primească în plus aproximativ 1.900 lei, şi la salariile şoferilor din Consiliul Judeţean, unde maximul va fi mai mare cu circa 1.750 lei, ajungând la 5.978 lei.

Persoanele cu studii medii încadrate ca muncitori calificaţi, maiştri sau îngrijitori în cadrul Consiliului Judeţean vor beneficia de creşteri salariale cuprinse între 900 şi 1.400 lei, în timp ce experţii cu studii superioare primesc în plus între 400 şi 800 lei.

Cele mai mari salarii din cele trei instituţii sunt încasate, potrivit proiectului de hotărâre adoptat, de către secretarul general al judeţului, directorul DGASPC, arhitectul-şef al judeţului, directorii executivi din Consiliul Judeţean, şeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, şefii de servicii din Consiliul Judeţean şi de către directorul de cabinet şi consilierii personali ai preşedintelui Consiliului Judeţean, aceştia din urmă având salariile de bază majorate cu sume cuprinse între 1.200 şi 1.300 lei.

Potrivit raportului care însoţeşte proiectul de hotărâre, salariile angajaţilor din Consiliul Judeţean nu au mai fost majorate din 2017 iar cele din DGASPC, din 2020.

Printre motivele invocate în sprijinul iniţiativei se mai numără criza generată de pandemia de COVID-19, care "a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici", creşterea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, precum şi "criza războiului din Ucraina, care a determinat la rândul său un impact puternic asupra preţurilor la bunurile de consum, întrucât Ucraina este un mare producător şi exportator de cereale pentru Uniunea Europeană, iar, odată cu declanşarea războiului, aceste importuri, mai ales la cereale, s-au diminuat semnificativ, astfel încât impactul asupra preţului la bunurile de consum destinate populaţiei a fost unul semnificativ". AGERPRES (AS - autor: Tina Dumitrescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)