Directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu, declară că seismul de joi dimineaţă ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă şi pledează pentru un parteneriat între administraţia publică şi asociaţiile de proprietari, în vederea consolidării unui număr cât mai mare de imobile.

În acest sens, a invitat asociaţiile de proprietari să ia legătura cu AMCCRS, pentru a vedea care sunt condiţiile de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

"Cutremurul din această dimineaţă trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru toată societatea - zona de administraţie publică, dar şi asociaţiile de proprietari. Invit asociaţiile de proprietari să ia legătura cu noi, cu instituţia noastră, pentru a le spune exact care sunt paşii pentru a intra în consolidare. (...) Condiţia principală este să existe unanimitate la nivelul asociaţiei de proprietari, după care, din perspectivă financiară, municipalitatea are o serie de instrumente prin care reglementează acest aspect. De asemenea, noua lege a consolidării vorbeşte despre gratuitatea lucrărilor, atâta timp cât proprietarii, timp de 25 de ani, nu îşi înstrăinează proprietăţile. Sigur, dacă doresc să facă acest lucru, se poate, sub condiţia recuperării sumelor cheltuite. Dar principala condiţie este să existe voinţă, unanimitate la nivelul asociaţiei de proprietari, pentru că altfel, riscurile de a avea blocaje juridice sunt foarte mari", a precizat Munteanu, pentru AGERPRES.

El a menţionat că, pentru consolidarea unei clădiri, există două etape majore care trebuie parcurse. Astfel, în primul rând sunt necesare: diagnosticarea problemelor, stabilirea măsurilor tehnice de intervenţie şi a costurilor, urmate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor de consolidare.

"În prezent avem 80 de imobile aflate în prima etapă, în diferite faze de derulare a etapei proiectare. Şi, în acelaşi timp, mai avem 12 imobile preluate de la vechea administraţie, imobile pentru care lucrările de consolidare sunt finalizate, în sensul că lucrările la structură au fost finalizate şi la o parte dintre ele am identificat, prin proiect, un rest de executat. Urmează ca la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor să putem să lucrăm la interioare, pentru a închide lucrările de arhitectură, finisaj. Din cele 12, trei au fost efectiv preluate, fiind încheiate în acest mandat. Într-una dintre clădiri, proprietarii s-au şi întors în apartamentele lor", a precizat Răzvan Munteanu.

Potrivit acestuia, printre cele 80 de clădiri aflate în etapa de proiectare se numără imobilul din str. Boteanu nr. 3A-3B, care are două scări, nouă etaje şi 80 de apartamente. Valoarea totală a investiţiei este de 60 de milioane de lei, iar contractul urmează să fie scos la licitaţie. Fostul Club A, de pe str. Blănari nr. 14, din Centrul istoric are autorizaţie de construire. A fost contractat constructorul şi în acest moment se clarifică aspecte legate de costuri, inclusiv ca urmare a inflaţiei. Totodată, au fost depuse cereri de finanţare prin PNRR pentru 36 de imobile, atât clădiri rezidenţiale, cât şi clădiri publice, la o valoare totală estimată de aproximativ 90 de milioane de euro. Proiectele sunt în evaluare, iar până la sfârşitul anului se vor afla rezultatele.

Deşi în evidenţele AMCCRS figurează aproximativ 900 de clădiri încadrate în clasele I şi II de risc seismic, un raport al Băncii Mondiale arăta că peste 20.000 de clădiri ar fi vulnerabile la risc seismic. AMCCRS a încheiat un acord-cadru pentru expertizarea tehnică a 200 de imobile vulnerabile din Capitală, dintre care 160 monumente istorice, având o suprafaţă totală de 500.000 mp.

"Noi, în prezent, din cei 500.000 de metri pătraţi contractaţi, am expertizat 70.000. Avem un plan pe anul viitor să expertizăm încă peste 200.000 metri pătraţi. Prin această expertizare, încadrăm clădirile într-o clasă de risc seismic. Avem în clasele de risc seismic I şi II spre 900 de imobile în total, având în vedere şi ultimele 31 de imobile expertizate de noi. Însă, la nivelul Bucureştiului, un raport al Băncii Mondiale spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la risc seismic. Asta înseamnă că sunt construite înainte de 1978, au peste trei etaje şi tipologia construcţiilor le încadrează în această categorie de clădiri vulnerabile", a precizat Răzvan Munteanu.

Referindu-se la dificultăţile cu care se confruntă administraţia pentru a impune un ritm mai accelerat al lucrărilor de consolidare, directorul executiv al AMCCRS a punctat inclusiv la reticenţa oamenilor.

"Sunt mai multe aspecte: un prim aspect este legat de reticenţa oamenilor în a intra în programele de consolidare, pentru că nu există o relaţie de încredere între administraţia publică şi cetăţeni, pentru că nu sunt atât de multe proiecte de bună practică construite din trecut. Poate cutremurul din această dimineaţă ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toţi aceşti actori, adică şi pentru noi, administraţie publică, inclusiv sectoarele - pentru că şi ele sunt acum eligibile pentru a elabora şi a derula lucrări de consolidare, iar pe partea cealaltă, asociaţiile de proprietari, locuitorii din imobile din Bucureşti. Ar trebui să fie un semnal de alarmă, pentru a ajunge într-un parteneriat şi pentru a putea introduce cât mai multe imobile în programele de consolidare", a spus Munteanu.

Alţi factori invocaţi de către acesta sunt resursa umană de specialitate, dar şi faptul că în administraţia anterioară s-au creat "monopoluri instituţionale", pentru că proiectarea şi execuţia lucrărilor s-au realizat mai ales de către companiile municipale.

"Pe de altă parte, resursa umană de specialitate - şi aici o să mă raportez la arhitecţi şi ingineri - poate fi iarăşi catalogată ca o constrângere. Un al treilea aspect - nu vreau să insist pe acest capitol foarte mult - au existat nişte monopoluri instituţionale din trecut, lucrându-se doar cu companiile municipale, atât pe partea de proiectare, cât şi pe partea de execuţie, mult prea puţin cu zona publică. Şi atunci, noi practic acum suntem în situaţia în care trebuie să scoatem toate aceste documentaţii din nou în proceduri de achiziţie publică şi ne-am deschis pur şi simplu către piaţă, lucrând astăzi cu mai multe companii de proiectare, mai multe companii de expertizare, comparativ cu ceea ce se întâmpla în trecut. Şi vor apărea şi rezultatele, dar nu atât de rapid precum ne dorim. Odată ce vom finaliza aceste etape de proiectare şi vom avea un diagnostic clar, atunci vom putea intra în linie dreaptă pe partea de implementare. Iar în zona aceasta de proiectare intervine foarte mult şi relaţia cu proprietarii şi disponibilitatea lor de a înţelege şi de a intra în programele de consolidare", a precizat Răzvan Munteanu. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)