Turiştii care vizitează judeţul Alba pot opta pentru mai multe rute cultural-turistice create de Consiliul Judeţean (CJ) Alba, pe traseul fiecăreia regăsindu-se multiple unităţi de cazare şi alimentaţie, dar şi variate zone de agrement, cum ar fi parcuri de aventură, complexuri acvatice, ştranduri şi alte atracţii, se arată într-un comunicat transmis duminică AGERPRES de către Centrul de Cultură "Augustin Bena" Alba.

Conform sursei citate, rutele menţionate sunt "Drumul Icoanei", "Transcultural Apuseni", ruta "Unităţii Naţionale" şi "Via Auraea".

"Alba are patru rute cultural - turistice certificate, acestea având ca scop promovarea obiectivelor culturale şi istorice şi punerea în valoare a patrimoniul deosebit al judeţului. Create de Consiliul Judeţean Alba, Ruta 'Drumul Icoanei', Ruta 'Transcultural Apuseni', Ruta 'Unităţii Naţionale' şi Ruta 'Via Auraea' au primit certificarea ca 'rute cultural-turistice dezvoltate pe plan regional'. Concepute ca instrumente de promovare şi dezvoltare a produsului turistic local, regional şi naţional, aceste rute au drept scop punerea în valoare, din această perspectivă, a obiectivelor culturale şi istorice ale judeţului Alba şi evidenţierea acestui bogat patrimoniu", se menţionează în comunicat.

Pe traseul fiecărei rute se găsesc multiple unităţi de cazare şi alimentaţie, care îndeplinesc cele mai riguroase standarde, dar şi variate posibilităţi de agrement, cum ar fi parcuri de aventură, complexuri acvatice, ştranduri şi alte atracţii.

Ruta "Drumul Icoanei" (Alba Iulia - Teiuş - Stremţ - Geoagiu de Sus - Valea Mănăstirii) presupune vizitarea unora dintre cele mai importante şi cunoscute edificii religioase din judeţul Alba şi anume Catedrala Încoronării din Alba Iulia şi Mănăstirea Râmeţ, dar şi a unora mai puţin mediatizate, a unor expoziţii etnografice şi a unui muzeu unicat dedicat icoanei şi cărţii - Museikon. Aceasta străbate zona centrală a judeţului Alba, prin localităţile Alba Iulia, Teiuş, Stremţ, Geoagiu de Sus şi Valea Mănăstirii.

"Cei care vor călca pe 'Drumul Icoanei' vor beneficia de experienţa cunoaşterii rolului credinţei în viaţa românilor din Transilvania, a felului în care această credinţă a contribuit la menţinerea comunităţilor româneşti, precum şi a expresiei artistice a românilor în Transilvania", se precizează în comunicat.

Localizată în partea de nord-vest a judeţului, urmând traseul a două drumuri judeţene, DJ 107M şi DJ 107I, ruta "Transcultural Apuseni" este, de asemenea, "deosebit de ofertantă" din punct de vedere cultural şi turistic, al patrimoniului material şi imaterial, ce oferă oportunităţi "extraordinare" de dezvoltare a turismului cultural.

"Peisajul cultural este definit de natură, de istoria locului, de evoluţia arhitecturii, a ocupaţiilor şi meşteşugurilor, de tradiţiile care s-au format de-a lungul secolelor, parte a memoriei şi a moştenirii unui conglomerat de naţionalităţi: români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi. Vizitatorii zonei pot descoperi un patrimoniu etnografic bogat, de la gospodării tradiţionale cu anexe gospodăreşti, la biserici, troiţe, mănăstiri, expoziţii etnografice, evenimente tradiţionale ale locului, costume bogat ornamentate, toate constituite într-o radiografie a multiculturalităţii unei Transilvanii multietnice", arată sursa menţionată.

Ruta "Unităţii Naţionale 1848-1918-1922" străbate circa 150 kilometri din judeţul Alba (Blaj - Sântimbru - Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Câmpeni - Avram Iancu) şi include obiective istorice şi legendare care au legătură cu evenimentele istorice marcante atât pentru România, cât şi pentru judeţul Alba, dar şi atracţii turistice care completează traseul spiritual şi oferă turiştilor o experienţă diversificată.

Ruta "Via Auraea" cuprinde zonele cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de aur.

"Zăcămintele de aur de pe teritoriul actual al României sunt multiple, dar fără îndoială cea mai faimoasă zonă producătoare de aur a vechiului spaţiu al fostei provincii romane Dacia a reprezentat-o Poligonul de Aur sau Cadrilaterul aurifer al Munţilor Metaliferi, delimitat în judeţul Alba de zona de la Zlatna şi Roşia Montană cu zonele adiacente Almaşul Mare, Bucium şi Baia de Arieş, zone foarte bogate în metal preţios. Privind însă aurul nu doar ca pe un element chimic, ci mai degrabă ca pe izvorul unei ample dezvoltări urbanistice, sociale şi economice, dar şi militare, această rută este un traseu complex ce are ca puncte de interes atât zona de exploatare, cât şi zona de transport şi administrare din vremea Daciei Romane", arată CJ.

Punctul de plecare al rutei îl reprezintă zona de exploatare Zlatna - Roşia Montana - Bucium, urmată de drumurile pe care metalul preţios ajungea pe "autostrada antică" a Daciei Romane (Mureşul), zonele de administrare a exploatării aurului (Zlatna), forţele militare angrenate în protejarea exploatării şi transportului aurului (Abrud, Zlatna, Alba Iulia) şi, nu în ultimul rând, zona unde se organizau transporturile spre Roma (Alba Iulia).

Prin parcurgerea acestei rute, turiştii descoperă vestigii arheologice conservate in situ sau expuse în colecţii muzeale pe "Drumul Aurului Roman". AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Anamaria Constantin, editor online: Simona Aruştei)