Primăria Alba Iulia a început demersurile pentru preluarea unui teren pe care ar fi avut loc, de fapt, în 1785, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, mult timp presupunându-se că locul supliciului, de pe Dealul Furcilor, ar fi fost în altă parte, la câteva sute de metri distanţă.

"Începem demersurile pentru preluarea unei porţiuni de teren, cu importanţă deosebită pentru istoria naţională a ţării noastre, şi anume 'Cornul Podeiului'. Conform marelui memorialist Rubin Patiţia, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca a avut loc chiar pe platoul de deasupra viilor, de lângă 'Porţelanul', numit Cornul Podeiului. Primăria doreşte valorificarea acestei zone, începând deja primele demersuri - identificarea proprietarilor şi evaluarea terenurilor - urmând realizarea, în cel mai scurt timp, a unui Plan Urbanistic Zonal şi, concomitent, demararea procedurilor de expropriere pentru terenurile în cauză, deoarece proprietarii nu au fost de acord cu preţul rezultat în urma procedurii de evaluare", se menţionează într-un anunţ postat vineri pe pagina oficială de Facebook a administraţiei locale din Alba Iulia.

Obiectivul Primăriei este, potrivit sursei citate, revitalizarea zonei Dealul Furcilor, crearea de facilităţi pentru recreere şi, totodată, punerea în valoare a unui ansamblu arhitectural dedicat lui Horea, Cloşca şi Crişan, pentru care va fi organizat un concurs de idei.

În Alba Iulia există mai multe monumente dedicate liderilor răscoalei ţărăneşti din 1784.

În 1926, a fost ridicat un astfel de monument pe Dealul Furcilor, în locul în care s-a presupus până acum câţiva ani că au fost traşi pe roată cei doi. Mai nou, istoricii susţin că, de fapt, monumentul respectiv nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci la câteva sute de metri distanţă.

În doar câteva luni, în 1937, prin colectă publică, la iniţiativa ASTRA, a fost ridicat un obelisc, pentru care au donat atât oameni simpli, cât şi primării, parohii şi diverse instituţii, inclusiv parlamentarii de la acea vreme care şi-au pus la dispoziţie diurna pe o zi.

La 85 de ani de la Marea Unire din 1918, a mai fost realizat un monument dedicat celor trei moţi.

Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca - Ioan Oargă au fost prinşi la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădaţi. Moţii care au contribuit la prinderea celor doi au fost recompensaţi cu 600 de ducaţi şi au fost declaraţi ţărani liberi, favoare acordată şi urmaşilor lor, urmând să fie eliberaţi, din ordinul împăratului, de toate obligaţiilor lor domeniale.

Duşi, sub escortă, la Alba Iulia, Horea, de 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost închişi separat, în celule din Porţi diferite.

Potrivit documentelor vremii, în dimineaţa de 28 februarie 1785, într-o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei. Celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru. "Capul şi părţile corpului să le fie duse să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele lor să fie îngropate la locul supliciului", se arăta în sentinţă.

Al treilea lider al răscoalei, Crişan, care avea 52 de ani şi care a fost prins ceva mai târziu decât Horea şi Cloşca, s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. O variantă ar fi şi aceea că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămăşii şi cu o piatră. Şi corpul său a fost despicat în patru, fiind răspândit în mai multe sate.

Răscoala din Transilvania de la 1784 a fost una dintre cele mai importante mişcări sociale de la sfârşitul veacului al XVIII-lea din Europa. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Municipiul Alba Iulia / Facebook.com