Primăria Municipiului Timişoara şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Timiş vor încheia un protocol de colaborare privind clădirile-monumente istorice individuale şi clădirile situate în ansambluri şi situri istorice protejate referitor la datele de identificare şi obligaţiile proprietarilor.

"În cadrul acestui protocol, care urmează să fie supus aprobării Consiliului Local Timişoara în următoarea şedinţă de plen, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş va elabora documentul 'Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric', care cuprinde datele de identificare ale clădirii, obligaţiile proprietarilor, date privind starea generală de conservare a clădirii etc. Primăria va oferi acces specialiştilor direcţiei la imobilele pe care le are în proprietate sau administrare şi va pune la dispoziţie, cu titlu gratuit, documente relevante din arhiva instituţiei", a anunţat, joi, Primăria Municipiului Timişoara.

Proprietarii de clădiri-monument istoric pot beneficia de servicii de consultanţă cu titlu gratuit, oferite de specialiştii Biroului Reabilitare Cartiere Istorice şi Monumente al Primăriei Municipiului Timişoara.

Timişoara poate fi considerată un adevărat muzeu arhitectonic prin patrimoniul de aproape 14.000 de imobile istorice pe care le are şi care au fost ridicate în ultimele două-trei veacuri. Nepăsarea autorităţilor şi, de multe ori, lipsa de bani a proprietarilor, la care s-a adăugat şi ignoranţa celor din urmă, au făcut ca bijuteriile arhitectonice să-şi piardă strălucirea şi să devină, treptat, ruine. Iar unele dintre ele sunt atât de distruse, încât nu mai pot fi recuperate.

Directorul DJC Timiş, Sorin Vlad Predescu, declara pentru AGERPRES, în anul 2015, că 10% din clădirile istorice ale Timişoarei sunt irecuperabile, după ce au fost lăsate să se degradeze.

"Problema este că un număr însemnat dintre aceste clădiri s-au distrus prea mult ca să mai poată fi restaurate; cam 10% din clădiri. Ele pot fi reabilitate, pot fi readuse la o stare apropiată de imaginea iniţială, dar nu vor mai avea substanţa istorică pe care au avut-o atunci. Sunt şi în zona Cetate clădiri degradate, pe Eugeniu de Savoya avem o ruină care stă de mult timp acolo, în spatele Bisericii Sârbeşti din Piaţa Traian este o clădire care deja pune în pericol locuitorii şi există presiuni foarte mari pentru a o demola", afirma directorul DJC Timiş.

Trei cartiere timişorene sunt declarate situri istorice, Cetate, Fabric şi Iosefin, prima fiind mai protejată, întrucât, fiind vatra oraşului, s-a mai intervenit periodic pentru susţinerea clădirilor prin reparaţii ale faţadelor.

"Desigur, DJC răspunde şi ea de acest patrimoniu, are şi ea posibilitatea să dea amenzi în momentul în care există toate formele legale în acest sens", menţiona Predescu.

Din punct de vedere arhitectonic, oraşul moşteneşte un amplu patrimoniu de monumente istorice (circa 14.500), cel mai mare din ţară. Centrul oraşului, amplasat pe vechea Cetate, a fost remodelat, cu pieţe şi străzi drepte. Construcţiile erau bine aliniate iar clădirile de la colţurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale suplimentare. Predominant a fost stilul baroc de influenţă vieneză, care a adus Timişoarei numele de "Mica Vienă". AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)