Şedinţa Consiliului General al Capitalei de marţi a fost închisă, după ce grupul PNL a părăsit lucrările.

În cadrul şedinţei a fost dezbătut un singur proiect, introdus pe ordinea suplimentară, dar respins cu 18 voturi "pentru", 2 "împotrivă" şi 10 abţineri.

Proiectul viza revocarea hotărârii CGMB nr. 171 din 31 mai 2013 şi achiziţionarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a unor servicii de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare juridică.

"Având în vedere că pentru acest proiect au existat discuţii între toate grupurile politice din cadrul CGMB şi faptul că suntem o alianţă formată din trei partide care sprijină un primar independent, consensul este crucial. Având în vedere că acesta nu există, cel puţin pentru acest proiect, noi nu putem înainta şi vom părăsi şedinţa", a declarat consilierul municipal PNL Răzvan Socolovici.

Proiectul a fost semnat de către reprezentanţi ai grupurilor PNL, USR, PSD şi PMB din Consiliul General. Potrivit acestuia, se aprobă achiziţionarea de servicii de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare juridică a intereselor CGMB. Totodată, se împuterniceşte directorul Direcţiei Juridice pentru a efectua demersurile necesare în vedere punerii în aplicare a procedurii privind achiziţionarea de servicii de consultanţă, asistenţă sau reprezentare juridică a intereselor CGMB.

În plus, se împuterniceşte directorul Direcţiei Juridice pentru a efectua demersurile necesare în vedere punerii în aplicare a procedurii privind achiziţionarea în regim de urgenţă a serviciilor de consultanţă, asistenţă sau reprezentare juridică, în vederea întocmirii/depunerii actelor de procedură necesare pentru a asigura reprezentarea, în instanţă, a intereselor CGMB, în cazul termenelor afectate de urgenţă.

Totodată, se împuterniceşte preşedintele de şedinţă al CGMB să semneze contractele încheiate pentru a asigura serviciile de consultanţă, asistenţă sau reprezentare juridică, contractele de asistenţă juridică şi mandatele reprezentanţilor desemnaţi

În timpul dezbaterilor pe marginea proiectului, consilierul general Andrei Rigu (USR), preşedinte al Comisiei Juridice, a declarat că proiectul a fost transmis în vederea introducerii pe ordinea de zi suplimentară după ora iniţială de începere a şedinţei CGMB (ora 15,00) şi că nu a trecut prin Comisia Juridică. Potrivit lui Rigu, acesta este primul proiect din mandatul actual al CGMB care nu este dezbătut de Comisia Juridică. El a propus de asemenea un amendament, apreciind că interesele cetăţenilor şi ale CGMB raportat la hotărârile din mandatul anterior ar fi mai bine reprezentate de către edilul general decât de către directorul Direcţiei Juridice.

"Consider că acest proiect de hotărâre trebuie să fie analizat mai bine (...) întrucât are nişte implicaţii care îi privesc pe toţi consilierii generali, atât pentru pentru hotărârile CGMB adoptate înainte de această dată, cât şi pentru cele ulterioare. Tot referitor la o astfel de diferenţiere între hotărârile CGMB adoptate înainte de acest mandat şi cele din acest mandat, am formulat un amendament: mandatul dat directorului Direcţiei Juridice va fi exercitat doar în ce priveşte hotărârile CGMB adoptate începând cu 2 decembrie 2020. Pentru hotărârile CGMB adoptate înainte de 2 decembrie 2020, mandatul va fi exercitat de primarul general", a precizat el.

Consilierul Ana Ciceală a declarat că CGMB nu ar trebui să apere hotărâri precum cele care vizează înfiinţarea companiilor municipale sau cele care vizează confirmarea înfiinţării companiilor municipale, aflate încă în instanţă.

"Oare trebuie să le apărăm şi pe acelea? Vrem să confirmăm înfiinţarea companiilor municipale? Parcă voiam să le desfiinţăm", a spus ea.

Andrei Badiu (PNL) a susţinut că nu este vorba despre companii municipale, a căror desfiinţare a fost susţinută atât de către PNL, cât şi de USR.

"Dacă noi nu suntem de acord cu un act administrativ pe care l-am emis, putem oricând să îl revocăm şi să ne însuşim revocarea lui. Am reuşit să mutăm administrarea Bucureştiului ori în instanţă, ori pe Facebook. Cu niciuna dintre ele nu sunt de acord. Nu facem administraţie nici pe Facebook, nici în instanţă. În instanţă sunt nişte speţe deservite justiţiei, să se pronunţe dacă sunt legale sau nu", a spus el.

Cătălin Deaconescu (PNL) a precizat la rândul lui că proiectul este menit să evite situaţiile de conflict de interese. AGERPRES/(A, AS - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)