Castelul Huniade din Timişoara, singura construcţie medievală din municipiu, s-ar putea deschide parţial în anul 2023, dacă va fi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după un şantier de 15 ani, încă nefinalizat, care a durat mai mult decât construcţia iniţială a obiectivului.

A fost primit avizul pentru prima documentaţie (DALI) de la Comisia Naţională de Monumente, pregătit de Institutul Naţional al Patrimoniului, iar Consiliul Judeţean (CJ) Timiş este dispus să realizeze proiectul tehnic, pentru a accelera lucrurile.

"Este un proiect foarte important pentru oraş şi pentru judeţ şi foarte important în ceea ce priveşte infrastructura pentru TM2023. Am luat o decizie importantă la nivelul conducerii CJ Timiş, în sensul că pentru a accelera lucrurile, următoarea etapă pentru avizarea DALI este proiectul tehnic. Vom aloca din fondurile proprii ale CJ suma de aproximativ 1.000.000 de lei pentru realizarea proiectului tehnic, tocmai pentru a duce acest proiect la maturitate şi a-l propune pe lista de priorităţi de investiţii la PNRR", a declarat, luni, vicepreşedintele CJ Timiş, Alexandru Proteasa, într-o conferinţă de presă.

Dacă lucrurile vor decurge conform aşteptărilor administratorilor judeţeni, în anul Capitalei Culturale Europene 2023 s-ar putea deschide aripa de Nord-Vest a Castelului Huniade,

Vicepreşedintele CJ consideră că actuala coaliţie de guvernare poate face lobby pentru ca proiectul să poată fi finanţat prin PNNR.

"Vorbim despre cea mai veche clădire din Timişoara, un castel unic, ultracentral. Avem toate motivele pentru ca acest proiect să nu fie eliminat de pe lista de obiective finanţate prin PNRR. Deocamdată nu luăm în calcul altă sursă de finanţare, pentru că din bugetul CJ este evident că nu putem să facem acest lucru. Dacă cineva va elimina acest proiect de pe lista finanţabilă prin PNRR, va trebui să aibă motive foarte întemeiate pentru a face acest lucru", a completat Alexandru Proteasa.

Reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) au inspectat, anul trecut, Castelul Huniade, construit în anul 1307, pentru a începe lucrările de reabilitare a imobilului, în cadrul unui proiect lansat în anul 2007.

În Castelul Huniade a funcţionat Muzeul Naţional al Banatului cu toate secţiile, până în anul 2007, când a fost închis pentru şantier. Oficialii locali voiau ca muzeul să fie redeschis în anul 2021, al Capitalei Culturale Europene.

Consolidarea şi renovarea obiectivului a avut numeroase intervenţii, recepţii şi blocaje, iar la momentul întrunirii comisiei de recepţie, la finele anului 2018, unii dintre membrii acesteia nu au semnat şi au adus anumite solicitări de modificare în cadrul proiectului. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş condiţionase deschiderea parţială a castelului pentru public de realizarea unei căi de acces şi evacuare în caz de urgenţă, ţinând cont de numărul mare al potenţialilor vizitatori.

Castelul a fost construit în secolul XIV, din ordinul regelui Carol Robert d'Anjou, impunătoarea clădire servind iniţial ca reşedinţă regală. Ulterior, între 1441-1456, Iancu de Hunedoara, comite de Timiş, a locuit aici cu familia sa, de unde provine numele de Huniade. În anul 1443, el dispune reconstrucţia edificiului, grav avariat de un cutremur ce a avut loc în acel an. În perioada ocupaţiei otomane (1552-1718), edificiul a servit ca sediu al Paşei de Timişoara, transformat ulterior în cazarmă pentru ca destinaţia acestuia să fie aceea de depozit de arsenal. În 1849, clădirea a fost afectată de asediul trupelor ungare, fiind refăcută în 1856 în forma actuală. În ultimii ani, clădirea a ajuns în pericol de prăbuşire şi atunci s-a luat decizia închiderii. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)