Autorităţile locale din municipiul Târgu Secuiesc şi-au propus să sprijine dezvoltarea infrastructurii turistice a zonei prin crearea de noi facilităţi pentru petrecerea timpului liber, dar şi să determine cât mai mulţi localnici să deschidă spaţii de cazare pentru turişti.

Primarul municipiului Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, a declarat că este de aşteptat ca numărul turiştilor care vizitează Transilvania să crească după punerea în funcţiune a aeroportului civil de la Ghimbav-Braşov, iar judeţul Covasna ar putea deveni, din acest punct de vedere, unul dintre principalii beneficiari ai investiţiei, având un potenţial natural deosebit.

Potrivit acestuia, Târgu Secuiesc are şanse să devină un important punct de atracţie turistică datorită istoriei, culturii, dar mai ales arhitecturii sale unice în România, însă trebuie să-şi dezvolte infrastructura de cazare a turiştilor, fiind deficitar la acest capitolul.

"De abia aştept să se termine de construit aeroportul de la Braşov, dar şi autostrada spre Moldova care va trece pe la noi. Ne-am gândit ca Târgu Secuiesc să fie un centru turistic în nord-estul judeţului şi ne pregătim cu proiecte. Vrem să construim piste de biciclete care leagă Târgu Secuiesc de locurile mai importante din împrejurimile noastre, cum ar fi Sânzieni sau Ghelinţa, unde există o biserică aflată în patrimoniul UNESCO. Am dori, dacă se poate, să avem o pistă de biciclete cel puţin până la Lemnia, pentru că e groaznic ca să circuli cu bicicleta pe DN 11. (...) Eu le spun de mult întreprinzătorilor care au mai multe posibilităţi financiare că avem nevoie de mai multe pensiuni. Nu suntem pregătiţi din acest punct de vedere. Funcţionează destul de bine restaurantele, au bucătărie tradiţională bună, în schimb locurile de cazare, după părerea mea, nu sunt suficiente", a declarat pentru AGERPRES, Bokor Tibor.

Municipiul Târgu Secuiesc, aflat pe drumul ce leagă Moldova de Ardeal, este supranumit şi "oraşul breslelor", pentru că, pe vremuri, era unul dintre cele mai importante centre meşteşugăreşti din regiune.

Acesta este unic în România prin faptul că, din centrul localităţii pornesc, asemenea razelor soarelui, peste 70 de străduţe înfundate, denumite curţi, ce nu poartă nici astăzi un nume, fiind doar numerotate, iar fiecare dintre ele aparţinea pe vremuri câte unui meseriaş.

În oraş existau 11 bresle, primele apărute la sfârşitul secolului al XVI-lea, printre acestea numărându-se tăbăcarii, cizmarii, cojocarii, fierarii, croitorii, turtarii, măcelarii, pălărierii şi tâmplarii, iar o parte dintre lucrurile ce le-au aparţinut pot fi văzute la Muzeul Breslelor din localitate, inaugurat în anul 1972.

În anul 1834, un incendiu puternic a distrus aproximativ trei sferturi din oraş, dar acesta a renăscut, locul căsuţelor din lemn ale meşteşugarilor fiind luat treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor, cu balcoane elegante de fier forjat, care pot fi văzute şi astăzi pe cele patru laturi ale pieţei centrale.

Printre cele mai frumoase clădiri se numără fosta Casă de Economii, ce găzduieşte astăzi sediul Primăriei, dar şi Casa de Cultură, aflată în imediata vecinătate, fostă cafenea şi hotel, care are o sală de spectacole ce păstrează intacte stilul şi farmecul de acum 100 de ani. AGERPRES/(A - autor: Oana Mălina Negrea, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)