Preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, Diana Culescu, a declarat că ruperea arborilor de la bază, pe fondul fenomenelor meteorologice de marţi, s-a produs mai ales în cazul copacilor cu rădăcini putrezite din cauza irigaţiilor excesive sau retezate, ca urmare a lucrărilor edilitare.

Într-o declaraţie acordată AGERPRES, ea a atras atenţia asupra faptului că în lipsa unui Registru al spaţiilor verzi este greu de realizat o evaluare a situaţiilor concrete care au dus la ruperea arborilor sau a unor bucăţi din coroană.

"Ce pot să vă spun e că foarte mulţi s-au rupt de la bază - care nu are nicio legătură cu toaletarea, are legătură cu faptul că s-au introdus sisteme de irigaţii, care udă la bază - exact unde au arborii rădăcinile de susţinere - şi putrezesc rădăcinile de susţinere. Sunt arborii căzuţi în picioare, nu au absolut nimic la coroană, dar nu i-a mai ţinut rădăcina. La fel, se fac lucrări şi se taie rădăcinile. Un exemplu este Apa Nova care face lucrări edilitare pe străzi şi taie rădăcinile atunci când bagă reţelele. Şi mai sunt cei de la City Net care au tăiat rădăcinile arborilor în partea de trotuar. Practic noi avem nişte arbori care, mulţi, nu se mai ţin în pământ", a precizat Diana Culescu.

Ea a menţionat că toaletarea unor arbori care au probleme serioase la bază este inutilă, deoarece copacii vor cădea când se vor confrunta cu vântul puternic. Potrivit Dianei Culescu, starea reală a arborilor din Capitală trebuie evaluată de către specialişti, care să stabilească situaţiile în care este necesară intervenţia.

"Poţi să trimiţi rapid foarte mulţi specialişti pe teren, ei evaluează şi vezi exact unde trebuie să trimiţi oameni care să intervină. Pentru că degeaba eu trimit pe cineva să toaleteze coroana unui arbore, când acela are o ditamai gaură la bază şi o să pice oricum la primul vânt, fiindcă nu mai are ce să susţină toată coroana de deasupra. Această analiză vizuală este o metodă de analiză specifică pentru domeniul arboriculturii - se poate face foarte rapid. (...) Arborii au un limbaj propriu, au nişte semne care îţi arată ce se va întâmpla cu ei în timp. De exemplu, prinderile ramurilor, în funcţie de specie, pot să determine dacă creşterea va deveni periculoasă pe viitor sau nu", a menţionat Diana Culescu.

Preşedintele ASOP a atras atenţia asupra faptului că în numeroase situaţii se intervine tocmai în cazul arborilor verzi, deoarece tăierea celor uscaţi este foarte periculoasă pentru persoanele care nu au pregătirea necesară.

"Orice ramură uscată este o situaţie potenţial periculoasă. Arborii, atâta timp cât sunt verzi, sunt foarte elastici şi nu necesită intervenţie. La noi nu se taie arborii uscaţi. Arborii uscaţi sunt în continuare bine mersi în aliniamente, prin parcuri şi peste tot, pentru că arborii uscaţi sunt imprevizibili, sunt foarte periculoşi, iar dacă nu ai personal specializat şi trimiţi un oarecare drujbar să îi taie, pur şi simplu îl trimiţi la moarte. Din acest motiv, momentan, noi nu tăiem arborii care trebuie într-adevăr tăiaţi, îi tăiem pe cei verzi, pentru că sunt elastici şi ai încredere să îl laşi pe unul care nu ştie decât să ţină drujba în mână să se apropie de arborele respectiv", a menţionat ea.

Diana Culescu a subliniat că arborii nu ar trebui să fie udaţi prin aspersiune, dar că acest fenomen a căpătat amploare, din cauza introducerii gazonului, care trebuie udat în mod frecvent.

"Arborii nu se udă niciodată prin aspersiune. Dar s-a pus peste tot gazon, obsesiv, iar gazonul trebuie udat, în primul rând. Când s-au introdus aceste reţele de iluminat, în Cişmigiu, de exemplu, au tăiat două din rădăcinile de susţinere ale platanului cel mare, de lângă pod. Aceste lucruri nu sunt consemnate în niciun registru verde şi se ajunge... de exemplu, dacă acel arbore cade pe nişte oameni care trec prin Cişmigiu, cine a fost de vină? Cine a tăiat acele rădăcini? Şi, mai precis, cine a spus să se facă lucrarea respectivă? Adică, momentan, noi nu avem un mod de a controla tot ce se întâmplă", a spus ea.

Diana Culescu a pledat pentru introducerea Registrului spaţiilor verzi, instrument prin care autorităţile locale să poată gestiona situaţia arborilor, în baza evaluărilor făcute de specialişti.

"Ce se poate face, având în vedere că ani de zile s-au făcut numai prostii - tot la Registrul Verde revenim, pentru că Registrul Verde nu este o hartă, este un instrument cu care primăria poate să gestioneze vegetaţia. Dar nu numai, spaţiile verzi, în general. De exemplu, băncile sunt trecute în acest Registru al spaţiilor verzi. Problema este că noi nu avem încă acest instrument. În ce fel s-ar folosi un astfel de instrument? De exemplu, se introduc arborii şi se duc pe teren specialişti ca să îi verifice, pentru că eu mă pot uita la un arbore mai repede decât se poate urca cineva să taie din coroană. Şi taie degeaba din coroană de foarte multe ori, că arborele de fapt trebuie eliminat de tot, pentru că nu mai are rădăcinile stabile. La noi acum se dau bani pentru a tăia nişte arbori care ar trebui oricum eliminaţi. Momentan nu se iau în considerare nici siguranţa cetăţenilor şi nici nevoile arborilor, atunci când se fac intervenţii", a precizat preşedintele ASOP. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)