Primarul Dominic Fritz a declarat că entuziasmul timişorenilor faţă de titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE) 2023 a dispărut aproape complet, iar pentru a retrezi interesul comunităţii faţă de acest proiect, edilul a propus planul "Restart Timişoara 2023", care să creeze un ecosistem cultural vibrant în oraş.

Primăria Timişoara a organizat, vineri seară, o întâlnire cu toţi reprezentanţii mediului cultural local, în cadrul căreia edilul a punctat că municipalitatea a pregătit o nouă strategie care vizează sectorul cultural al oraşului, care va avea un impact major asupra modului de finanţare a proiectelor culturale, precum şi pregătirea pentru 2023, când oraşul va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii.

"Au trecut patru ani de când Timişoara a câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, iar entuziasmul de atunci a dispărut complet. Mai mult, proiectul a născut şi multe frustrări şi chiar a dezbinat comunitatea culturală din oraş, iar în ultimii ani nu s-au făcut progrese nici în domeniile adiacente programului cultural, de promovare, turism, sponsorizări etc. Asociaţia (Timişoara CCE 2023, n.r.) trebuie să fie parte a acestui puzzle, eu nu sunt unul dintre cei care doresc să dizolve asociaţia sau să plece primăria ca membru din asociaţie, dar nu mai trebuie să fie singura entitate care garantează succesul. Nu mai putem să mizăm tot proiectul Capitală Europeană a Culturii pe funcţionarea asociaţiei, care este şi blocată din mai multe puncte de vedere (...). Nu îmi doresc să pierdem următorii doi ani continuând luptele ultimilor patru ani şi judecând litigiile apărute în trecut", arată Dominic Fritz într-un comunicat remis, sâmbătă, AGERPRES.

Planul Primăriei Timişoara pentru repornirea sectorului cultural din oraş se bazează pe trei actori principali, respectiv, pe Serviciul de cultură din cadrul primăriei, pe Centrul timişorean de proiecte şi pe Asociaţia de promovare a Timişoarei.

Serviciul de cultură va avea misiunea de a elabora, coordona şi implementa direcţiile strategice din cultură şi va reprezenta primăria în foruri culturale locale, naţionale sau internaţionale. Totodată, acest serviciu se va ocupa de armonizarea calendarului evenimentelor culturale şi va realiza studii privind percepţiile şi impactul proiectului CCE la nivelul Timişoarei şi al regiunii.

Centrul timişorean de proiecte, subordonat primăriei, va oferi sprijin şi finanţare din banii oraşului mai multor sectoare cheie, precum cultură, sport, educaţie, mediu etc. Cu ajutorul acestui centru se vor putea obţine finanţări nerambursabile pentru toate aceste domenii. Specialiştii de aici se vor ocupa şi de sprijinirea în elaborarea, implementarea şi raportarea proiectelor. Tot acest centru va dezvolta şi programe de burse, rezidenţe şi formare culturală.

Asociaţia de promovare a Timişoarei va veni în sprijinul sectorului HORECA, ai cărui reprezentanţi au solicitat înfiinţarea structurii. Va fi o organizaţie de management al destinaţiei şi va funcţiona din veniturile obţinute din taxa de turism şi cotizaţii, iar scopul ei este dezvoltarea brandului de oraş şi a strategiilor de atragere de turişti, investitori, studenţi, resursă umană specializată. Noua asociaţie se va mai ocupa şi de atragerea de resurse financiare private pentru oraş, sponsorizări, inclusiv pentru cofinanţarea sectorului cultural din municipiu. 

Dominic Fritz a adăugat că în urma discuţiilor avute recent, la Bucureşti, Ministerul Culturii a decis ca pe lângă alocarea de fonduri pentru infrastructura culturală a oraşului, să deschidă o linie specială de finanţare pentru proiectele culturale ale Timişoarei, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Tot în Ministerul Culturii va fi numit un subsecretar de stat care va avea principala misiune de a sprijini proiectul Capitală Europeană a Culturii.

De asemenea, pentru corelarea activităţilor în jurul proiectului CCE şi luarea unor decizii strategice dincolo de programul cultural pentru anul 2023, se va înfiinţa un Comitet de coordonare pentru programul cultural Timişoara-CCE. AGERPES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)