Consiliul Judeţean (CJ) Timiş a creat, joi, Consiliul de Strategie şi Consiliere Economică (CSCE), pentru un orizont de dezvoltare de şapte ani, proiectul de strategie urmând să fie finalizat în septembrie şi votat de consilierii judeţeni, în luna octombrie.

"În anul 2030, judeţul trebuie să fie unul al inovării, principalul motor de dezvoltare economică din România, după Bucureşti, în care oamenii să vină cu plăcere. Pentru aceasta, trebuie să ne redefinim, să ne adaptăm la noile realităţi şi Timişul să devină un pol de atracţie pentru inteligenţă, pentru oamenii de afaceri. Pentru că pe inteligenţă şi antreprenoriat te poţi baza pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung, economic şi social", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele CJ Timiş, Alin Nica.

Liderul administraţiei judeţene a subliniat că din punct de vedere al industriei judeţul stă foarte bine, iar la exporturi furnizate de industria automotive se situează pe locul doi pe ţară, după Bucureşti, dar lipseşte diversificarea economică.

"Nouă ne lipseşte diversificarea economică şi folosirea şi a altor pârghii de dezvoltare economică, cum ar fi agricultura şi turismul, unde mai putem face foarte multe şi avem un potenţial nefructificat. Dar peste tot sunt oportunităţi. Avem Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023, care va genera automat un punct de atracţie pentru turişti, să vină spre noi, dar pentru aceasta noi trebuie să fim pregătiţi şi cu infrastructura de turism şi cu serviciile aferente care să răspundă cererii în cr eştere a turiştilor străini şi autohtoni. Pe agricultură, este clar să trebuie să ridicăm nivelul, să nu mai fim doar producători de materii prime, ci să investim şi în procesare şi în distribuţie, pentru ca valoarea adăugată a tot ceea ce rezultă din agricultură să fie mult mai mare decât avem acum", a detaliat Nica.

Preşedintele CJ Timiş consideră criza provocată de pandemie ca o oportunitate pentru ca acei antreprenori cu viziune şi perspectivă să descopere şi alte zone care pot avea o creştere semnificativă şi, eventual, să investească în aceste direcţii.

"În această criză sanitară am putut vedea cât de importantă este investiţia în sănătate şi în educaţie, sectoare care au potenţialul de a ne ajuta să pregătim forţa de muncă pentru economia viitorului pe care ne-o dorim în judeţ, dar şi să ne asigurăm că această forţă de muncă este sănătoasă pentru a da randamentul maxim în câmpul muncii. Şi nu în ultimul rând, investiţia în educaţie şi sănătate va stopa exodul inteligenţei şi al populaţiei noastre spre alte zone unde cele două sectoare sunt mult mai performante. Cel puţin tinerii asta aşteaptă", a încheiat Alin Nica.

Joi a avut loc prima întâlnire CSCE, care are la bază 13 task force-uri şi cinci forme asociative (Industrie şi cercetare-dezvoltare, IT&C, HoReCa şi Turism, Antreprenoriat, IMM şi Start-up, Cultură, Energie şi Mediu, Mediu Asociativ şi ONG, Educaţie, Sănătate, Fonduri Europene, Infrastructură şi Construcţii, Agricultură şi Industrie alimentară, Muncă, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Timiş, Clubul de Afaceri Româno - German, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Clubul Economic Nord-American şi Clubul Oamenilor de Afaceri Româno - Francezi).

În cadrul discuţiilor, s-a subliniat faptul că ultimii şapte ani nu au adus Timişului dezvoltarea pe care o merită, datele Eurostat arătând că în această perioadă judeţul a câştigat 10% faţă de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB/cap de locuitor, în timp ce Clujul a câştigat 22%, iar media naţională este de 12%. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)