Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a prezentat, miercuri, planul de redresare financiară pentru societatea de termoficare locală Colterm, dorindu-se transformarea într-o companie eficientă, modernă şi nepoluantă, care să nu mai fie o povară pentru toţi timişorenii.

Astfel, a fost agreat cu managementul companiei şi creditorii acesteia un concordat preventiv, pe parcursul căruia compania nu poate intra în insolvenţă sau executată silit.

Dominic Fritz a subliniat că doreşte redresarea companiei Colterm întrucât "oraşul este cel care nu a făcut ceea ce trebuia pentru abonaţi, de-a lungul timpului", iar trecerea pe folosirea biomasei drept combustibil nepoluant va fi cea mai benefică soluţie pentru viitor.

"Am spus că este ultima iarnă în care Colterm funcţionează de pe o zi pe alta. Colterm a dat bătăi de cap tuturor primarilor în ultimii 30 de ani şi vreau să fiu ultimul primar care are această bătaie de cap. Timişorenii trebuie să beneficieze de confort termic în case, de energie nepoluantă, iar cei care nu sunt în reţeaua Colterm nu mai trebuie să suporte costurile. Primul pas este curăţarea de datorii a Colterm", a declarat Dominic Fritz, într-o conferinţă de presă.

În acest sens, s-a optat pentru concordatul preventiv, care reprezintă o înţelegere cu creditorii, validată de un judecător, pentru eşalonarea datoriilor în cadrul unui plan de reorganizare a companiei. Această soluţie, agreată cu managementul Colterm, a fost discutată în prealabil cu creditorii importanţi, respectiv cu ANAF şi Banca Mondială.

"În cadrul concordatului, creditorii nu pot declanşa insolvenţa companiei şi nu pot solicita executări silite, nici a Primăriei Timişoara, nici a activelor funcţionale ale Colterm. Abonaţii Colterm nu vor fi afectaţi de procedura de concordat preventiv sau de reorganizarea companiei, ci dimpotrivă. Odată cu evitarea riscului de insolvenţă, nu mai există pericolul ca activitatea companiei să fie oprită de executări silite pe conturi sau pe activele funcţionale ale Colterm", a explicat Dominic Fritz.

Directorul Colterm, Emil Şerpe, a arătat că în momentul de faţă datoriile Colterm sunt de 310 milioane de lei, din care 123 de milioane sunt datorii vechi către bugetul de stat, 80 de milioane de lei sunt datorii istorice către furnizorul E.ON, 20 de milioane de lei către furnizorul de cărbune, iar 30 de milioane de lei reprezintă datorii către bănci, în timp ce Primăria Timişoarei are o datorie de 160 de milioane de lei la Colterm, care reprezintă pierderi induse, subvenţii şi altele.

"Din păcate, fosta administraţie a îndatorat primăria către Colterm cu 160 milioane de lei. Dacă Colterm intră în insolvenţă, administratorul judiciar va avea obligaţia să colecteze datoriile primăriei faţă de Colterm, iar primăria ar putea fi executată silit şi să rămână cu conturile blocate. Nu putem să expunem oraşul unui astfel de pericol", a subliniat Dominic Fritz.

Primăria împreună cu managementul Colterm au identificat mai multe opţiuni pentru finanţarea investiţiilor în retehnologizarea şi reorganizarea companiei, una dintre acestea fiind o asociere cu un actor privat de anvergură care are capacitatea de a susţine acest proces. De asemenea, este posibil un mix de finanţare din fonduri europene cu un împrumut de la Banca Mondială, care ar putea fi implicată şi în identificarea de surse alternative de energie care pot fi utilizate în cazul concret al Colterm.

În ianuarie au început deja testele pentru folosirea deşeurilor vegetale colectate în Timişoara la CET SUD, iar din februarie va deveni operaţional procesul. 10% din cărbunele folosit pentru producerea energiei va fi înlocuit cu biomasă.

În momentul de faţă, din cele circa 100.000 de apartamente din Timişoara, 50.000 sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire al Colterm, iar celelalte sunt încălzite cu centrale proprii pe gaz metan sau alte surse de încălzire. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)