Primarul Braşovului, Allen Coliban (USR PLUS), afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că vrea să facă municipiul relevant în zona oraşelor de top din România, să conteze nu numai pentru ce au construit saşii şi braşovenii în urmă cu sute de ani, ci prin realizări actuale.

El a vorbit şi despre intenţia sa de a transforma Braşovul într-un oraş "relevant cultural", el adăugând că oraşul nu are manifestări culturale atractive pentru turişti. De asemenea, edilul a arătat că tradiţionalul festival "Cerbul de aur" trebuie regândit ca dimensiune şi buget şi că în mod categoric trebuie scos din centrul oraşului.

Coliban s-a referit şi la subiectul acuzaţiilor că şi-ar fi falsificat CV-ul, el arătând că nu are un "sentiment de impostură" în acest sens deoarece a fost exmatriculat de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, menţionând că a urmat cinci ani de cursuri pe care nu le-a putut finaliza prin susţinerea licenţei deoarece a trebuit să se mute înapoi în Braşov, din cauza situaţiei familiale. El a subliniat că a avut apoi, fără diplomă, o carieră de 10 ani în domeniul IT, de care este mândru. Iar neclaritatea din CV-ul său privind studiile de la această facultate o consideră "o problemă de comunicare".

AGERPRES: Aţi afirmat recent, în cadrul unei conferinţe pe tema introducerii noilor tehnologii în administraţia publică, că direcţia în care merge Braşovul este corectă, dar viteza nu este cea care ar trebui să fie. Credeţi că veţi putea băga din viteza a întâia într-a patra, în condiţii de restricţii ce ţin de legislaţie, politică şi altele? Per ansamblu, este Primăria Braşov pe o direcţie corectă? Este nevoie de o alta sau de creşterea vitezei?

Allen Coliban: Până la problemele legislative, mai avem de făcut multe în cadrul legislativ actual pentru că sunt multe pe care acesta le permite. Au fost multe demersuri făcute începând cu 2016 şi până acum - reducerea numărului de hârtii, a necesităţii semnăturilor, introducerii celei electronice, sunt lucruri pe care noi le avem permise în cadrul legislativ, dar nu se aplică sau se aplică prea puţin. Şi cu atât mai mult în perioada aceasta de pandemie, când se recomandă telemuncă, ajungem la concluzia că un procent foarte mic din personalul primăriei poate să execute activităţi de altundeva decât din sediu. Am cerut o analiză din partea Direcţiei IT să vedem care ar fi impactul, exact câţi putem face telemuncă şi un plan pe următoarele şase luni. Există servicii, compartimente care nu pot să plece cu dosarele acasă, există o discuţie despre câte dosare pot fi digitalizate, astfel încât să existe un dosar electronic al fiecărui funcţionar, din care să poată opera de oriunde.

Per ansamblu, trebuie să schimbăm puţin paradigma. Demersuri au fost făcute pe digitalizare, pe eficientizarea serviciilor. Pe de altă parte, dacă ne punem în postura cetăţeanului, trebuie să ne întrebăm: suntem la nivelul la care există aşteptări în societate? Putem să dăm certificat de urbanism în două zile şi, dacă putem, de ce nu îl dăm? Şi am luat acest exemplu la întâmplare. Cred că trebuie să ajungem la nivelul anului 2021, iar pentru asta e importantă această schimbare de paradigmă.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU/Arhiva AGERPRES

AGERPRES: Cum veţi ajunge să aveţi date concrete? Veţi face studii, sondaje?

Allen Coliban: Eu lucrez pe obiective şi unul este zero cozi. Nu ar trebui să mai vedem cozi nici în Primărie, nici la instituţiile din subordine, la plata impozitelor. Pe de altă parte este vorba de timpul pe care cetăţeanul îl petrece în relaţia cu instituţiile publice. În orice zonă civilizată, când eşti clientul unei entităţi, te duci, ai un loc de parcare şi cauţi să pierzi cât mai puţin timp. Mi-ar plăcea să avem şi cred că voi veni cu propunerea să avem parcări pentru oamenii care vin să acceseze serviciile la Primărie şi acestea să fie pe o limită de timp. Dacă în 20 de minute nu ţi-ai rezolvat problema, vreau să văd de ce. Ori este o problemă a serviciului - care te ţine pe la uşi - ori este o problemă a omului, care abuzează de timpul serviciului, funcţionarului respectiv.

AGERPRES: A apărut în aceste zile o discuţie legată de CV-ul dumneavoastră. Ce le transmiteţi celor care vă acuză că v-aţi falsificat CV-ul?

Allen Coliban: Le transmit că nu am un sentiment de impostură pentru că am explicat foarte clar: am zece ani de carieră în IT, de rezultate şi inclusiv nişte premii cu care chiar mă mândresc. Faptul că am făcut cinci ani la o facultate în domeniu, poate cea mai dificilă, şi că, la finalul lor, nişte probleme personale m-au făcut să mă mut la Braşov, a fost o decizie care, la vârsta respectivă - 24, 25 de ani, mi s-a părut logică. Dacă o regret într-un fel sau altul, sunt împăcat cu ea, pentru că situaţia familială a fost mai importantă. A fost o problemă de comunicare, poate că într-un CV ar fi trebuit să fiu mai specific.

AGERPRES: Aţi anunţat că vreţi să reorganizaţi Poliţia Locală. Înseamnă că aţi făcut deja analize şi aţi ajuns la nişte concluzii privind funcţionarea departamentelor Primăriei şi a instituţiilor subordonate, a regiilor locale. Ce urmează?

Allen Coliban: Este o temă largă. Aş putea să vă întreb cât timp avem la dispoziţie, pentru că am putea vorbi o zi întreagă. Am promis toate aceste lucruri, au fost parte din programul politic şi am vorbit despre ele după câştigarea alegerilor, când eram întrebat pe cine voi da afară. Tot procesul acesta va fi fundamentat pe nişte evaluări, pe nişte criterii de performanţă, astfel încât să avem o bază de la care să pornim. Vorbind strict despre Poliţia Locală, este, din punctul meu de vedere, un factor cheie pentru că asigură ordinea publică, dar are şi celelalte atribuţii, legate de disciplina în construcţii şi aşa mai departe. Mă bucur că am găsit un om profesionist cu care să lucrez, în persoana domnului Radu Dascălu, cu 27 de ani experienţă în acest domeniu al rigorii, al ordinii publice, şi care pe de altă parte are şi certificări în domeniul managementului şi al auditului şi sunt foarte optimist că vom avea un rezultat pe un termen rezonabil, scurt, de timp. Am un plan de reorganizare pe nişte principii foarte clare care înseamnă eficienţă, competenţă, integritate - pentru că au fost tot felul de probleme semnalate în spaţiul public în zona angajaţilor din această structură. Dacă le avem pe toate acestea şi un plan în două săptămâni - o lună, cred că va fi şi un semnal dat pentru toate instituţiile din subordinea Primăriei.

AGERPRES: Cum rămâne cu Direcţia de sănătate pe care o propuneaţi în campanie, împreună cu viceprimarul Flavia Boghiu?

Allen Coliban: Este pe listă, astfel încât să avem o astfel de structură. Momentan nu avem oameni care să o umple, va trebui să organizăm concursuri şi, în această discuţie, vreau să am o părere şi o colaborare cu DSP. Pentru că, la ora aceasta, avem o colaborare la modul formal şi informal, dar fără să avem o Direcţie. Nu am acum o decizie, dar este una dintre zonele spre care ne uităm.

Pentru că vorbeaţi şi de alte direcţii, în ce priveşte sportul, clubul Corona, vom avea un HCL care propune despărţirea dintre administrarea bazelor sportive şi clubului municipal, practic revenim la forma care a funcţionat înainte de august 2020.

AGERPRES: Personal, credeţi că acest club ar trebui privatizat?

Allen Coliban: Nu cred. Eu cred, însă, că ar trebui să avem o altă abordare cu privire la obiective şi o altă poziţionare. Pentru că dacă ne gândim la copii şi juniori, avem nevoie de antrenori, de un cadru în care să-şi desfăşoare activitatea, de echipamente şi cred că aceasta este zona în care banul public poate şi ar trebui să producă efecte şi nu cea în care un club de stat intră în competiţie la nivel de finanţare cu un club privat. Din acest punct de vedere, văd Corona ca pe o viitoare pepinieră pentru diverse sporturi şi diverse secţii, dar care să coexiste alături de cluburi private şi accesul la finanţare să fie echitabil, să nu mai avem monopolul de stat, să fie finanţare pe bază de proiecte şi programe, iar în cazul copiilor şi a juniorilor, să fie o alocare în funcţie de numărul de copii pe care pot să-i atragă.

La ora actuală, există nişte principii de etică financiară date de Comisia Europeană în sport şi acestea vorbesc foarte clar de un cadru competitiv. Dacă eu vreau să dau o sumă de bani către sport pentru sectorul de copii şi juniori, să fie apelul acesta deschis către toată lumea şi evaluarea să se facă în mod echitabil pentru absolut toate cluburile. Acolo unde avem cluburi care deja produc rezultate pe zona de copii şi juniori nu ar trebui să venim să facem concurenţă suplimentară. Dar pe anumite segmente, de exemplu la hockey sau la schi alpin, unde Corona are deja rezultate, are o bază de antrenori, ar trebui susţinute în continuare.

AGERPRES: Vorbind de schi, veţi sprijini acel proiect de extindere a domeniului schiabil, lansat de fostul primar?

Allen Coliban: Discuţiile pe care le-am avut până acum - şi au fost doar câteva, cu COR şi cu premierul - pentru că Braşovul are această ambiţie de a concura şi este foarte bine, o susţin, de a găzdui Jocurile Olimpice de Tineret - şi avem nevoie de acestea şi am ratat de două ori candidatura - iar pentru aceasta avem nevoie să extindem şi să pregătim infrastructura. Vreau să mă uit, să văd dacă această soluţie, de extindere spre Râşnov (de la Poiana Braşov -n.red.) este ok şi din punct de vedere tehnic - pentru că în Austria, în Germania, se vorbeşte deja să nu mai amenajăm pârtii sub 2.000 de metri altitudine. Pe de altă parte, microclimatul în această zonă, Poiană-Râşnov, poate să creeze un context favorabil păstrării stratului de zăpadă un timp mai îndelungat. Din ce am primit informaţii de la COR, avem nevoie de o pârtie de coborâre şi de viteză pe care nu o mai avem, din păcate, la standarde în Poiana Braşov.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cu hotelierii din Poiană aţi vorbit, pentru că acest proiect a pornit din această zonă privată?

Allen Coliban: Am avut câteva discuţii din care mi-am extras partea de documentare de până acum, dar în perioada următoare vom avea unele mult mai aplicate, o consultare cu tot sectorul HoReCa şi mi-am propus să am şi o discuţie pe tot ce înseamnă pregătirea noului sezon de schi - tarife, data lansării, condiţiile de adaptare la pandemie şi vom continua acest dialog.

AGERPRES: Cum rămâne cu măsurile de sprijin pe care le propuneaţi în campanie - şi mie mi s-a părut că vă refereaţi doar la partea de cafenele, baruri, terase şi mai puţin la marii hotelieri? Le veţi implementa? Mai sunt acestea necesare sau este nevoie de mai mult, pentru că pare sumbru ce va urma la anul în acest domeniu?

Allen Coliban: Trebuie să conştientizăm cu toţii că vorbim de un context foarte fluid, incidenţa cumulată creşte şi este greu să prognozăm unde vom fi peste două, cinci luni. Pe de altă parte, am avut săptămâna trecută un dialog, o conferinţă a primarilor de staţiuni de schi din România, unde am susţinut cu toţii că, raportat la Franţa, noi deja avem acele măsuri în vigoare: purtatul măştii obligatoriu peste tot, servirea să se facă respectând anumite norme, statul la masă să se facă respectând distanţarea. Dacă ne uităm la ce au făcut alte ţări, suntem pregătiţi să avem un sezon de schi chiar şi în pandemie. Evident, sunt discuţii despre cum vom evita coada de la transportul pe cablu, despre câţi oameni vor intra într-o telegondolă, telecabină, dar vom găsi soluţii.

AGERPRES: Revenind, ce facilităţi credeţi că ar trebui să ofere municipalitatea firmelor din acest domeniu? Taxe zero?

Allen Coliban: Eu am propus să luăm în calcul reducere de taxe acolo unde acestea sunt o povară şi care uneori nu au logică. Dacă nu mai pot avea activitate de terase, e ciudat să le iau bani pe suprafaţa respectivă şi nu luăm.

Revenind la hotelierii din Poiană, ei erau îngrijoraţi de modul în care va funcţiona transportul public şi legătura dintre Braşov şi Poiană, dacă vom mai păstra Park&ride-ul şi în ce măsură vom asigura un aflux şi o legătură eficientă, dat fiind că, acum, normele şi recomandările merg spre folosirea maşinii personale. Le-am spus că, din punctul meu de vedere suntem pregătiţi, avem parcări în Poiană, iar dacă locurile respective vor fi insuficiente, vom folosi parcarea din Poiana Mică şi va trebui să asigurăm o fluenţă a transportului în comun spre aceasta, încât să nu avem aglomerare. Dacă va fi un aflux atât de mare, cum s-a mai întâmplat, va trebui să aplicăm un alt tip de măsuri, dar din perspectiva lor ar fi un caz fericit.

AGERPRES: Să vorbim despre trafic. Din păcate, este de mult timp o problemă cel puţin pentru zona veche a oraşului, frumoasă şi importantă pentru turism, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, fiind scheian. Vedeţi pentru un viitor mai îndepărtat sau mai apropiat ca o soluţie închiderea totală sau parţială a traficului auto în zonă? De multe ori, riveranii nici măcar nu pot intra în zonă şi nici nu au cum să-şi parcheze maşinile...

Allen Coliban: Sunt de acord cu aceste afirmaţii. Din punctul meu de vedere, problema principală este dată de felul în care s-au făcut diverse dezvoltări imobiliare şi zona, care, oricum e aglomerată - e parte din farmecul ei - a devenit şi mai aglomerată. Aş putea să vă spun foarte multe idei pe care le am pe zona aceasta, dar important este să culegem date şi să vedem de unde pornim. Există un studiu de trafic în elaborare, pe care i-am solicitat consultantului să-l refacă, de fapt Primăria i-a transmis că e necesară suplimentarea datelor, restudierea zonei Schei. Dacă ne raportăm la această zonă ca la una pe care vrem s-o conservăm, este important să reducem presiunea imobiliară şi, în felul acesta, vom menţine numărul actual de maşini, dar nu vom genera trafic suplimentar.

Ar trebui să începem de la transportul public eficient şi, apropos de locurile de parcare, va trebui să găsim soluţii pe ideea de parcări de proximitate, pentru ca riveranii să aibă o opţiune de a-şi lăsa maşina undeva, ideal multietajate - astfel încât să recâştigăm spaţiul public şi, pe zona fostei cetăţi, e singurul mod în care putem extinde spaţiile pietonale. Însă toate aceste lucruri nu se fac peste noapte şi, pentru asta, trebuie să pornim de undeva şi punctul cheie este studiul de trafic, care va fi gata undeva la începutul anului viitor şi care este un input pentru viitorul PUG al Braşovului.

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES

AGERPRES: Aţi lansat ideea reintroducerii tramvaiului, care spuneaţi că se discută în spaţiul public. Chiar credeţi că este o soluţie viabilă?

Allen Coliban: Nu pot să vă spun dacă este viabil sau nu, pentru că, la acest subiect, răspunsul ar trebui să fie un studiu de fezabilitate. Dar important este că avem acest gen de discuţii. Mă uit la ce se întâmplă în alte oraşe şi există suficiente oraşe europene care au optat pentru reintroducerea acestuia după ani de când îl desfiinţaseră, şi mă refer de exemplu la Nantes. Pentru că pe de o parte tehnologia a evoluat şi nu mai vorbim de cea pe care o ştiam, că trepidau blocurile şi câteodată mai şi sărea de pe şine. Vorbim despre tehnologii fonoabsorbante şi împotriva vibraţiilor, care permit rularea la acelaşi nivel cu traficul auto şi care sunt adaptate problemelor pe care vechile oraşe le prezintă. În Elveţia, la Berna, există tramvai şi circulă fără nicio problemă. Tramvaiul este recomandabil la un anumit număr de persoane şi un anumit tip de trafic, teoretic, pe nişte axe importante ale oraşului şi vine să completeze transportul public.

Ideea că nu facem tramvai pentru că băgăm troleibuze electrice nu este neapărat corectă, pentru că vorbim de un cu totul alt volum de trafic pe care tramvaiul poate să-l gestioneze. Am văzut şi lucruri fanteziste în dezbatere, de exemplu, cum ar fi să facem un metrou. Nu vom avea metrou la Braşov, dar dacă ne gândim la nişte direcţii pe care tramvaiul se deplasează, acesta ar putea să suplinească într-un mod mulţumitor metroul, alături de transportul feroviar, pentru zona metropolitană. Însă nu este o discuţie pe următorii patru ani.

AGERPRES: Pe când poluare zero la Braşov? Şi vă întreb pentru că v-aţi remarcat ca un luptător împotriva poluării...

Allen Coliban: Cred că este foarte important să devenim neutri din perspectiva amprentei de carbon şi a problemelor de poluare. Adică emisii vom avea, dar important este să le gestionăm astfel încât bilanţul să fie negativ. Este un lucru la care aş vrea să avem un răspuns în termen de şase luni, pentru că avem un compartiment de Protecţia mediului în Primărie, care este format din trei posturi, vacante toate şi pe care le vom scoate la concurs în perioada următoare. Avem nevoie de un aparat în Primărie care să vină cu propuneri, soluţii. Mi se pare oarecum grăitor că nu avem, în prezent, acest compartiment. E prins în organigramă, dar nu e populat de specialişti.

Pot veni cu păreri personale, propuneri, dar e mult mai important să ne propunem ţinte realiste. Primii paşi ar fi stabilirea, în noul PUG, a zonelor industriale şi să convingem, să negociem relocarea marilor poluatori în aceste zone, iar pe de altă parte, să venim cu o analiză a Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru că sunt acolo câteva probleme care, din punctul meu de vedere, nu sunt tratate corespunzător şi să măsurăm şi efecte. Acum, în contextul pandemic, să spunem că tot răul e spre bine, au scăzut şi datele legate de trafic şi vedem că raportările nu arată atât de rău, însă trebuie să ne pregătim pentru momentul în care oraşul va funcţiona la capacitate maximă.

AGERPRES: Ar trebui să vorbim despre cultură şi proiectele dumneavoastră în acest domeniu. Însă, din păcate, este un subiect destul de dureros în această perioadă a pandemiei...

Allen Coliban: Avem nevoie de management cultural, de strategie în acest domeniu, de a regândi felul în care se alocă finanţările şi, de ce nu, de o dezvoltare a infrastructurii culturale a Braşovului. Avem nevoie de mai mult consum cultural şi pentru aceasta avem nevoie de o viziune.

AGERPRES: De ce este nevoie, finanţări mai consistente sau proiecte mai bune calitativ în domeniu? Şi apoi, există voci care susţin că Braşovul nu are evenimente culturale de anvergură...

Allen Coliban: Una fără alta nu este posibil. Şi trebuie să gândim o strategie care să poziţioneze Braşovul pe scena culturală, pentru că, sinceri să fim, la ora actuală nu suntem relevanţi în domeniu. Lumea nu vine sau, mai bine spus, de ce ar veni lumea la Braşov pentru cultură? Avem, într-adevăr, Amural, care atrage oameni, avem festival de jazz, de stand up, dar nu sunt nişte motoare culturale.

AGERPRES: Avem "Cerbul de aur" şi vine lumea pentru acest festival. Veţi păstra colaborarea cu TVR pentru organizarea acestui eveniment?

Allen Coliban: Cred că necesită o regândire "Cerbul de aur", o redefinire a lui. Poate într-un alt cadru, poate într-o altă dimensiune, cu un alt buget. "Cerbul de aur" este o tradiţie, dar cu siguranţă nu îşi mai are rostul în Piaţa Sfatului şi să blocheze tot centrul oraşului, pentru că nu este un festival care să atragă cu adevărat. Nu e un magnet pe zona culturală. Este o discuţie pe care ar trebui să o rezolve o analiză şi o strategie şi de aceea avem nevoie de un manager cultural în Primărie. Şi am în vedere pe cineva, dar toate la timpul lor.

AGERPRES: Şi în campania electorală, dar şi înainte, aţi comparat adeseori Braşovul cu alte mari oraşe ale Transilvaniei. Veţi mai face aceste comparaţii şi dacă da, în ce termeni?

Allen Coliban: Evident că le voi mai face. Cred că Braşovului i-a lipsit ambiţia şi eu sunt un om ambiţios. Îmi plac competiţiile, am făcut sport toată viaţa mea şi, din acest punct de vedere, e normal să mă raportez la performerii din domeniul administraţiei locale.

AGERPRES: Aceşti performeri sunt Emil Boc, Ilie Bolojan şi Astrid Fodor, primari ai oraşelor cu care făceaţi comparaţie?

Allen Coliban: Nu vorbesc aici de o persoană, de Boc, Bolojan sau Coliban. E vorba de felul în care o administraţie locală, primarul, cu tot aparatul pe care îl are în subordine, este capabil să performeze în interesul cetăţeanului. Şi de aceea, pentru mine, sunt la fel de importante procesele, dar şi viziunea. Cum vrem să arate Braşovul în următorii 20 de ani, cum aşezăm relaţia cu societatea civilă, cu mediul academic, cum îl ajutăm să se dezvolte, cum aşezăm relaţia cu mediul economic şi ce tip de economie să avem şi acestea sunt lucruri care nu ţin nici de Boc şi nici de Bolojan, ci de felul în care o administraţie locală reuşeşte să se dezvolte. Eu mă uit la ceea ce consider bune practici. La Cluj, mi-a plăcut foarte mult ideea de cartier făcut de la zero, în care obiectivul să fie ca, dacă stai în acest cartier, să ai grădiniţă, creşă în cinci minute de mers pe jos şi mă bucur că se pot face în România. Însă Clujul are nişte probleme pentru care eu nu-l laud şi mă refer la trafic, iar noi stăm mai bine la acest capitol.

AGERPRES: Dacă ar fi un lucru pe care să îl preluaţi de la aceşti performeri ai administraţiei publice şi să îl implementaţi la Braşov, care ar fi acesta?

Allen Coliban: Ambiţia şi mândria. Faptul că un locuitor al acestor oraşe are nişte argumente de a fi mândru pentru lucrurile care s-au întâmplat în ultimii 5 - 10 ani. Suntem mândri ca braşoveni, dar, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat recent, ce s-a construit recent, să putem să spunem woaw, să fim pe primul loc la ceva anume.... Şi asta vreau să fac, să fac Braşovul relevant în zona oraşelor de top din România, nu numai pentru ce au construit saşii şi braşovenii în urmă cu sute de ani, ci pentru ce am făcut noi acum. AGERPRES / (A - autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)