Peste o sută de blocuri de locuinţe au fost reabilitate termic în municipiul Miercurea Ciuc, în ultimii 14 ani, oraşul fiind lider la nivel naţional din acest punct de vedere, a precizat miercuri, pentru AGERPRES, primarul Ráduly Róbert Kálmán.

Potrivit sursei citate, primul bloc a fost reabilitat termic în anul 2007, printr-un proiect pilot al Ministerului Dezvoltării, iar de atunci s-a reuşit credibilizarea programului, în contextul în care Miercurea Ciuc se află într-o zonă în care temperatura medie anuală este mult sub cea a altor regiuni din România, iar perioada în care se furnizează încălzire ajunge şi la şapte luni pe an.

"Suntem printre puţinele municipalităţi, dacă nu poate singura din ţară, care a reuşit să credibilizeze aceste program. În sensul în care foarte mulţi concetăţeni de-ai noştri au fost de acord să pună banii, cota- o treime, 30%, 40%, 20% - în funcţie de diferite moduri în care se putea obţine finanţarea. Desigur, municipalitatea a pus întotdeauna cota de cel puţin o treime care revenea şi alte sume au fost atrase ori din bugetul de stat, ori din bugetul european, dar am fost întotdeauna printre cei mai energici în ceea ce priveşte această activitate. Avem peste 100 de unităţi locative pe care le-am finalizat deja, deci mai mult de jumătate din blocurile de locuinţe din municipalitate au fost prinse sau vor fi prinse în program", a declarat primarul municipiului, cu prilejul finalizării lucrărilor de reabilitare a unor blocuri din cartierul Spicului.

Acesta a explicat şi beneficiile reabilitării termice a blocurilor, reprezentate de scăderea cheltuielilor cu energia termică, pe de o parte şi de îmbunătăţirea aspectului urbanistic al oraşului, pe de altă parte.

"Aspectul urbanistic al oraşului s-a schimbat semnificativ acolo unde am reuşit să facem această reabilitare termică pe întregi cartiere. Acolo arată aceste blocuri de parcă ar fi fost construite în ultimii zece ani, nu acum 40-50 ani. Este un dublu câştig, atât câştig la nivel personal, de gospodărie, de familie, de mică comunitate de locatari, cât şi un câştig per ansamblu, în ceea ce priveşte aspectul urbanistic al municipiului nostru, nu numai prin senzaţia de nou, ci şi prin senzaţia de mult mai prietenos, prin culorile care au fost alese. În locul acelui gri, care îţi aduce aminte de socialismul realist din trecut, s-a venit cu alte soluţii urbanistice, arhitecturale, prin coloratură şi nu numai, care duc mai spre modernismul de astăzi", a mai spus Raduly.

Primarul a punctat faptul că programul s-a extins şi la instituţiile şcolare, unde se realizează, în prezent, ample lucrări de investiţii.

"În această perioadă, avem cele mai multe şcoli din toată regiunea Centru, şi probabil din toată ţara, avem 11 şcoli pe care le reabilităm pe axa de finanţare şi din proiecte europene. Important este de ştiut că nu operăm numai cu 2%, cota noastă proprie. Deci, noi, municipalitatea, pentru că am fost o municipalitate care s-a gospodărit, care a încercat să cheltuiască în mod cumpătat banul public şi nu aşa, să dea peste tot şi pentru toate, noi avem chiar 30% sau 40% în loc de 2% contribuţia proprie la foarte multe unităţi de învăţământ în care lucrările se derulează. Şi, în altă parte, municipalităţile se plâng că nu găsesc constructori, iată că noi, în momentul de faţă, în oraş avem peste 40 de şantiere, care la un oraş de 40 mii de locuitori înseamnă un şantier la o mie de oameni. Asta ar însemna că la Cluj să fie 300 şi ceva de şantiere şi tot aşa. Deci suntem un lider în această privinţă, zic eu nu numai în regiunea Centru, ci în toată România", a conchis edilul Ráduly Róbert Kálmán. AGERPRES / (A - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)