Ziua oraşului Oradea, 12 octombrie, cu dublă semnificaţie istorică în 1918 şi 1944, a fost marcată luni, în şedinţă festivă a Consiliului Local, în prezenţa consilierilor actuali, a celor aleşi pe 27 septembrie şi a reprezentanţilor unor instituţii cu care Primăria Oradea colaborează.

"12 octombrie va rămâne o zi importantă pentru oraşul nostru atât pentru evenimentele desfăşurate la finalul Primului Război Mondial, dar şi pentru eliberarea Oradiei către finalul celui de Al Doilea Război, ambele evenimente având importante efecte nu doar pentru Oradea, ci şi pentru această parte de lume în care Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim", a spus, în şedinţa festivă, primarul în exerciţiu, Ilie Bolojan, ales preşedinte al CJ Bihor.

El a făcut o scurtă incursiune în istorie amintind fapte de la finalul Primului Război Mondial, când imperiul austro-ungar era în dezagregare şi naţiunile din cadrul acestuia "căutau să-şi croiască fiecare drumul de demnitate şi de eliberare".

"Având avantajul existenţei în vecinătate a Regatului României şi decizia conducerii Partidului Naţional Român, care a fost luată în casa unui avocat orădean în 12 octombrie 1918, de a spune răspicat că românii din aceste teritorii vor să aibă drumul lor a fost baza unui şir de evenimente care a continuat, la o săptămână după această decizie, cu citirea ei în Parlamentul de la Budapesta, de către deputatul Alexandru Vaida Voievod, cu înfiinţarea şi funcţionarea Consiliilor naţionale, cu baza la Arad şi cu decizia de a convoca plebiscitul, referendumul - aşa cum îl ştim noi azi, de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918", a spus Bolojan.

Primarul a mulţumit tuturor celor care au contribuit, cu preţul vieţii, şi la eliberarea oraşului în octombrie 1944, punând bazele a ceea ce este astăzi Oradea şi România.

"Oradea este un oraş care se dezvoltă, care îşi respectă locuitorii, un oraş tolerant, în plină dezvoltare, aşa cum sunt convins că va fi şi în anii următori. Este obligaţia noastră ca, în 12 Octombrie, cel puţin, să ne gândim cu recunoştinţă la cei care au făcut lucruri importante pentru ţara noastră, la cei care au făcut lucruri importante pentru Oradea şi la cei care au căzut pe fronturi, în închisorile comuniste pentru demnitatea noastră şi pentru ceea ce este astăzi România", a afirmat primarul în exerciţiu al Oradiei.

Istoricul Gabriel Moisa a subliniat faptul că rar se întâmplă, de-a lungul istoriei, ca în aceeaşi zi, în ani diferiţi, să aibă loc două evenimente atât de importante pentru o comunitate, respectiv 12 octombrie 1918 - Declaraţia de autodeterminare a românilor şi 12 octombrie 1944 - eliberarea oraşului Oradea de sub regimul horthyst de către armatele române.

"Ce s-a întâmplat în casa avocatului Aurel Lazăr la 12 octombrie 1918 a fost un lucru firesc, necesar şi un act de curaj în acel moment. S-a semnat, ştim cu toţii, Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, o declaraţie care a fost motorul a ceea ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918. Într-o lună şi jumătate s-au realizat atât de multe lucruri câte nu s-au făcut în decenii întregi de activitate politică în altă perioadă", a menţionat Moisa.

Acesta a conchis că mesajul sau învăţătura evenimentelor se poate rezuma în ideea că Oradea este un spaţiu al toleranţei, oraş în care români, maghiari şi evrei şi-au dat mâna din raţiuni ce ţin de bunul simţ şi de buna convieţuire.

"Cele trei comunităţi importante de atunci - au mai rămas două după 1944 - şi-au dat mâna pentru că au ştiut că trebuie să trăiască aici, unii cu alţii, pentru a gestiona treburile. Oradea este un spaţiu al toleranţei, al bunei înţelegeri şi sperăm noi, un bun exemplu pentru toată lumea, de a colabora cinstit, în interesul comunităţii", a mai spus istoricul. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)