Primarul reales al municipiului Sibiu, Astrid Fodor, susţine că efectele stării de incompatibilitate în care s-a aflat au încetat, astfel încât este convinsă că instanţele de judecată îi vor valida mandatul.

Astrid Fodor se află pe o listă a Agenţiei Naţionale de Integritate cu persoanele care au interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică pe o durată de trei ani.

În mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că Astrid Fodor s-a aflat în starea de incompatibilitate, în perioada septembrie 2012 - iulie 2014, pe vremea când era viceprimar al municipiului Sibiu.

Astrid Fodor declară însă că are o decizie definitivă a Tribunalului Sibiu, care constată că efectele stării de incompatibilitate au încetat în anul 2016, astfel încât ea poate fi validată în funcţia de primar.

"Referitor la unele informaţii vehiculate în presă în legătură cu o posibilă invalidare a mandatului meu de primar ales în urma scrutinului din 27 septembrie 2020 din cauza existenţei unei incompatibilităţi ce viza mandatul meu de viceprimar din perioada 2012 - 2016, precizez că această problemă, a duratei efectelor constatării unei stări de incompatibilitate, a fost supusă unei dezlegări juridice, prin pronunţarea sentinţei civile nr. 570/CA/2019 a Tribunalului Sibiu, sentinţă definitivă, ce intră sub efectul puterii lucrului judecat. Tribunalul Sibiu, luând în considerare prevederile Legii nr. 59/2019 care modifică Legea 161/2003, în cuprinsul căreia se reglementează regimul incompatibilităţilor şi faptul că raportul ANI stabileşte că starea de incompatibilitate a avut loc în perioada 27.09.2012 - 3.07.2014, perioadă în care am fost membru în Consiliul de Administraţie al unei şcoli, constată că efectele stării de incompatibilitate s-au terminat încă de la data încetării de drept a mandatului de viceprimar, încetare care s-a produs în anul 2016", a precizat primarul reales al municipiului Sibiu, Astrid Fodor.

De asemenea, ea susţine că ordinul de încetare a mandatului de primar, semnat de prefectul de Sibiu în anul 2019, a fost suspendat de către Tribunalul Sibiu.

"Prin urmare, Tribunalul Sibiu a decis definitiv că măsurile dispuse de prefectul judeţului Sibiu privind încetarea mandatului meu de primar în august 2019 sunt nelegale, ca urmare a incidenţei dispoziţiilor Legii 59/2019. Aceste considerente ale organelor judiciare trebuie să producă efecte şi în procedura validării noului mandat, atât timp cât nu au survenit modificări legislative. Am convingerea că instanţele de judecată, în derularea procedurii de validare a mandatului meu conferit de voinţa cetăţenilor din Municipiul Sibiu, vor face aplicarea principiului securităţii raporturilor juridice şi efectelor puterii lucrului judecat, principii ocrotite de jurisprudenţa CEDO", a subliniat primarul reales al Sibiului.

Astrid Fodor a candidat, pe 27 septembrie, pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, câştigând alegerile cu un procent de 43,05%, fiind urmată de candidatul liberal, Adrian Bibu, care a obţinut 31,13% din voturi, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Judeţean.

Agenţia Naţională de Integritate anunţa, luni, că a comunicat către entităţile care validează mandatele aleşilor locali date şi informaţii referitoare la candidaţii la alegerile locale care se află sub interdicţia de 3 ani de a ocupa o funcţie eligibilă, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 176/2010.

Pe această listă se află şi primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor.

Potrivit ANI, Astrid Fodor s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27 septembrie 2012 - 3 iulie 2014, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al municipiului Sibiu şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional "Samuel von Brukenthal" Sibiu.

De asemenea, spunea ANI, Astrid Fodor s-a aflat în stare de incompatibilitate şi ca urmare a deţinerii calităţii de membru în Consiliul de Administraţie al Grădiniţei de copii cu program prelungit nr. 37 Sibiu, în perioada 27 septembrie 2012 - 3 iulie 2014, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Conform dispoziţiilor legale, validarea mandatelor se face, după caz, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri sau de către tribunalul în a cărui circumscripţie se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Astfel, art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 stipulează faptul că "Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".

În ceea ce priveşte articolul de lege menţionat, prin Decizia nr. 418/2014, Curtea Constituţională a României a constatat că prevederile art. 25 alin. (2), teza a doua, sunt constituţionale în măsura în care sintagma "aceeaşi funcţie" se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege. AGERPRES/(AS - autori: Isabela Paulescu, Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)