Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Francisk Chiriac, a anunţat marţi, că a început operaţiunea de relocare a conductelor de apă-canal din zona Podului peste Dunăre, cel mai important proiect de infrastructură demarat în estul României după 1989.

"În momentul de faţă, Compania de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea are contractul semnat şi s-a apucat de relocarea utilităţilor. Este primul contract semnat, dar mai sunt două. CNAIR este încă în discuţii referitor la partea de proiectare şi licitaţie pentru relocarea utilităţilor pe energie electrică şi gaze. Suntem în grafic. În ceea ce priveşte certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construcţie, vor fi eliberate în minim şapte zile, exact cum scrie la lege. Ţinem în permanenţă legătura atât cu constructorul, cât şi cu beneficiarul, CNAIR, respectiv Ministerul Transporturilor. Eu cred că termenul final de execuţie va fi respectat, în primul rând constructorul ne-a asigurat că va respecta aceste termene. Suntem puţin în urmă cu partea de drumuri, dar sperăm că lucrările vor ajunge din urmă, prin puterea pe care o au constructorii în momentul de faţă", a declarat Chiriac într-o conferinţă de presă.

Instituţia Prefectului semnala, în urmă cu două luni, existenţa unor întârzieri în ceea ce priveşte realizarea celui mai mare proiect de infrastructură din România, Podul peste Dunăre de la Brăila, generate de problema relocării reţelelor de utilităţi necesare realizării acestui obiectiv.

"Au fost semnalate o serie de întârzieri. Este vorba despre relocările utilităţilor necesare realizării acestui obiectiv, respectiv cea a conductelor de apă-canal, a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, un proiect în valoare de 1.801.497,93 lei fără TVA, unde se aşteaptă semnarea contractului de execuţie. De asemenea, au fost semnalate întârzieri şi la capitolul relocării reţelelor electrice. În acest sens, s-a avizat studiul de coexistenţă cu SDEE Muntenia Nord, este în curs de avizare E-Distribuţie Dobrogea şi urmează depunerea studiului de coexistenta la Transelectrica (pentru reţele de 220kV şi 400Kw), proiectantul întâmpinând dificultăţi în obţinerea acordului de mediu, având în vedere faptul că aceste relocări se realizează în arii protejate", a anunţat, pe 23 iunie, Instituţia Prefectului.

Reprezentanţii Instituţiei Prefectului susţin că pentru realizarea podului este necesară şi relocarea reţelelor de gaze, procedură de achiziţie care "a fost anulată de trei ori, iar CNAIR a demarat o procedură de achiziţie prin negociere directă, fără publicare, contractul fiind obţinut de Distrigaz".

"Pentru a începe lucrările la drumul de legătură dintre centura Brăilei şi pod este nevoie şi de relocarea unor stâlpi de iluminat de pe DN 2B, sarcina revenind Primăriei municipiului Brăila. O altă situaţie care necesită o atenţie deosebită este şi cea legată de exproprieri, întrucât, după finalizarea proiectului tehnic, au rezultat suprafeţe de exproprieri suplimentare. În acest scop a fost întocmit deja un proiect de Hotărâre de Guvern", se mai menţionează în comunicatul de presă remis de Instituţia Prefectului.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme - una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, 18 luni fiind alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 km, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare. AGERPRES/(AS - autor: Ecaterina Ignat, editor: Anamaria Constantin, editor online: Irina Giurgiu)