Primarul general, Gabriela Firea, a anunţat că peste 220 de imobile sunt incluse în programul de reducere a riscului seismic, zece au fost consolidate din punct de vedere tehnic, zece sunt în curs de consolidare, iar trei au fost predate deja proprietarilor.

"În peste 20 de ani nu s-au consolidat din fonduri publice decât 20 de clădiri cu bulină. După Revoluţie, zero expertize tehnice din fonduri publice, zero puneri în siguranţă, zero exproprieri tot din fonduri publice, zero evacuări din clădiri pericol public. Asta am găsit când am venit la Primăria Capitalei. (...) În acest moment, avem peste 220 de imobile care sunt incluse în programul de reducere a riscului seismic, din care avem: intervenţii de urgenţă, punere în siguranţă, consolidări şi reparaţii faţade. Concret, zece imobile consolidate din punct de vedere tehnic, în acest moment; zece imobile în curs de consolidare - în curând vor fi finalizate; trei imobile predate deja proprietarilor, în mai puţin de un an de acţiune; 1.500 de persoane relocate din imobile risc seismic I", a arătat primarul general, într-o înregistrare video, postată pe Facebook.

Totodată, au fost deblocate lucrări începute în urmă cu aproape zece ani la imobilele din str. Ştefan Luchian nr. 12 C, str. D. I. Mendeleev nr. 17, Bd. Schitu Măgureanu nr. 19.

Referindu-se la măsurile luate în timpul mandatului său, Gabriela Firea a declarat că a fost realizat primul recensământ al locatarilor în imobile încadrate în clasa I de risc seismic (RS I), incluzând 8.993 de bucureşteni (în cazul acestora, au fost adoptate în CGMB şi hotărârile care vizează consolidarea). De asemenea, a fost adoptat în cadrul Consiliului General al Capitalei primul regulament pentru reabilitarea faţadelor, iar 430 de imobile au fost identificate în prima zonă prioritară. Potrivit edilului general, a fost realizat inventarul faţadelor cu probleme din Centrul Istoric şi este în lucru inventarul clădirilor RS II, RS III şi al celor încadrate în categorie de urgenţă pe vechiul normativ.

Primarul a arătat că, în ultimii trei ani, au fost realizate expertize tehnice pentru un milion de metri pătraţi, din fonduri publice şi private, dintre care: 500.000 metri pătraţi locuinţe, 300.000 metri pătraţi instituţii medicale, 200.000 metri pătraţi instituţii de cultură. Ea a mai precizat că 90% dintre proprietari îşi doresc consolidarea clădirilor.

Firea a vorbit şi despre facilităţile oferite de Primăria Capitalei în cadrul programului pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

"Pentru familiile cu venituri reduse, de 3.000 de lei pe lună (venit net pe membru de familie - n.r.), nu se plăteşte nimic. Practic, întreg costul consolidării îl asigură Primăria Capitalei. Pentru familiile care au până în 9.000 de lei, se plăteşte jumătate din această sumă de către proprietar, iar cealaltă jumătate este asigurată de către Primăria Capitalei. Dar banii pe care ar trebui să îi plătească proprietarul către primărie, acel 50%, se poate achita în 25 de ani, în rate egale, fixe, fără dobândă. Eu cred că sunt facilităţi foarte bune, astfel încât să îi determine pe cei mai mulţi dintre proprietari să intre în programul nostru de consolidări", a precizat primarul general.

Ea a subliniat că, pentru prima dată, au început să fie luate măsuri împotriva proprietarilor care refuză consolidarea. Astfel, a fost emisă prima ordonanţă preşedinţială pentru evacuare; alte 14 dosare pentru ordonanţe preşedinţiale de evacuare a proprietarilor care refuză consolidarea sunt pe rolul instanţelor de judecată; 25 de imobile monument-istoric au fost expropriate.

Firea a mai precizat că, atunci când a preluat funcţia de primar, de consolidarea clădirilor se ocupau şase angajaţi ai Primăriei, dar că în acest an există 1.000 de angajaţi "care lucrează pe toate şantierele deschise".

Primarul general a declarat şi că a solicitat sprijin din partea Preşedinţiei şi a CSAT, deoarece o autoritate locală "nu poate să acopere întregul efort pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc seismic din Bucureşti".

Marius Coaje, consilier al primarului Gabriela Firea, a menţionat că au fost expertizate 22 de poduri şi 7 pasaje, iar expertizele au indicat un "un grad nesatisfăcător".

"S-a contractat tot ce înseamnă proiectul tehnic şi execuţia de lucrări. Avem poduri, precum Străuleşti, Grant şi Mihai Bravu, deja consolidate şi modernizate, în timp record, între 8-12 luni. Iar la următoarele, cum ar fi Podul Fundeni şi Podul Operei, începem lucrările imediat", a spus el.

Coaje a mai precizat că au fost scoase la licitaţie mai multe lucrări de consolidare şi a îndemnat companiile private să participe, menţionând că este vorba despre un volum mare de muncă pe care nu pot să îl acopere doar angajaţii autorităţii locale. AGERPRES/ (AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)