Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a afirmat, luni, că nu exclude varianta convocării unui referendum local privind vigneta Oxigen.

"Am văzut că se organizează petiţii, acţiuni, chiar mitinguri împotriva vignetei Oxigen. Nicio problemă! Noi putem să renunţăm şi la program. Dacă asta îşi doresc bucureştenii, dacă asta ne dorim cu toţii, să fim singurul oraş european în care să circulăm cu maşini non-euro, Euro 1, Euro 2... Nicio problemă, eu fac ce spun cetăţenii. Dar ca să vedeţi în ce ipocrizie trăim. Pe de o parte - de ce nu am curajul să iau măsuri şi să eliminăm din trafic autoturismele care ne omoară? Pe de altă parte - atunci când le luăm, de ce le luăm? (...) Feedback-ul a fost pozitiv, în sensul că cei mai mulţi bucureşteni îşi doresc ca din trafic să dispară autoturismele intens poluante. Dar eu îmi iau doar partea negativă. Adică: mitinguri, petiţii, jigniri... Nu ştiu, doriţi? Organizăm un referendum. Dar, este anormal. Noi să organizăm un referendum pentru ceea ce deja europenii la care ne uităm au decis demult şi anume poluatorul plăteşte", a declarat Firea.

Ea a precizat că se va sfătui cu colegii privind varianta unui referendum, iar un astfel de proiect ar avea nevoie de susţinerea majorităţii din Consiliul General al Capitalei.

"Vă spun sincer, mă gândesc la toate variantele. Şi mă voi sfătui şi cu colegii mei. Pentru că orice faci, nu este bine. Această politică în care orice faci nu este bine, nu cred că ne duce undeva. Deci, nu văd care ar fi rezolvarea problemelor noastre. (...) Ajungi în punctul în care să spui: ce să mai faci? Că orice faci, nu este bine. Dar orice autoritate responsabilă îşi asumă şi această situaţie în care, din cauza politicului, care este dus la paroxism şi nu are nicio legătură cu nevoile oamenilor, suferi şi pentru deciziile bune pe care le iei", a spus primarul general.

Întrebată dacă un astfel de referendum poate fi convocat până la 1 martie, dată la care ar urma să intre efectiv în vigoare vigneta Oxigen, Gabriela Firea a replicat: "Timp este. Bani avem?".

Gabriela Firea a mai vorbit despre o serie de proiecte de infrastructură iniţiate de Primăria Capitalei în vederea fluidizării traficului, precum Podul Ciurel, supralărgirea Fabricii de Glucoză, Pasajul de la Doamna Ghica, dar a atras atenţia asupra faptului că bucureştenii continuă să îşi cumpere autoturisme personale.

"Pe măsură ce construim sau supralărgim, în aceeaşi măsură se şi cumpără autoturisme personale, ceea ce este un lucru bun. Eu înţeleg nevoia tuturor de a avea un autoturism personal - multe familii chiar două, trei. Problema este atunci când dorim în fiecare zi să le folosim. Şi toţi. Aici intervine problema şi trebuie să ne gândim că Bucureştiul este un oraş construit pentru un milion de cetăţeni. Nu este loc unde să construieşti mai multe bulevarde, mai multe poduri, mai multe pasaje. Şi, oricum, ar dura. Oricât de bine intenţionat ar fi un primar, oricât de mulţi bani am avea, oricum ar dura să străbaţi Bucureştiul şi să îl transformi, practic, numai în poduri, în pasaje. Plus că pentru zona centrală nici nu ar fi posibil acest lucru, fiind o zonă istorică", a explicat ea.

Întrebată cum comentează rezultatele unui studiu recent conform căruia Bucureştiul ocupă locul al patrulea în rândul oraşelor europene în ceea ce priveşte traficul, Firea a menţionat că în mandatul său s-au achiziţionat 400 de autobuze noi Euro 6, s-au organizat licitaţii pentru achiziţionarea a 100 de tramvaie, 100 de troleibuze şi 100 de autobuze electrice. De asemenea, din primăvară, vor începe să circule în Capitală 130 de autobuze hibride.

Ea a subliniat importanţa finalizării lucrărilor la metroul din Drumul Taberei şi a demarării lucrărilor la magistrala 6 Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

"Acele garduri separatoare care la început au fost criticate de către presă şi cetăţeni s-au dovedit a fi utile pentru că cei care folosesc tramvaiul pe liniile care sunt protejate de acele garduri separatoare ajung foarte repede la serviciu", a adăugat Firea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editori online: Ada Vîlceanu, Adrian Dădârlat)