Aplicarea măsurilor prevăzute în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) nu poate produce efecte "de azi pe mâine", a declarat, joi, Ioana Şuteu, expert de mediu în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), la o dezbatere pe tema calităţii aerului din Capitală.

Potrivit Ioanei Şuteu, Planul Integrat de Calitate a Aerului cuprinde măsuri pe care le-au luat şi aglomerările urbane aflate în situaţia Capitalei. Pentru fiecare dintre cele 20 de măsuri cuprinse în plan s-au înregistrat realizări, a susţinut ea.

Şuteu a menţionat că un studiu al Institutului Naţional de Sănătate Publică demonstrează asocierea între poluare şi bolile cardiorespiratorii, iar inspirarea de particule în suspensie PM 10 duce la astfel de maladii. Zonele "cele mai sensibile" în ceea ce priveşte concentraţia de PM 10 sunt de-a lungul marilor artere de circulaţie, a spus reprezentantul municipalităţii.

Ea a susţinut că, deşi PMB a achiziţionat autobuze noi, ele circulă încă goale. "Poate nu toţi avem deprinderea că ar trebui să lăsăm maşina deoparte o zi, e important să procedăm la o schimbare de comportament. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră", le-a transmis Şuteu reprezentanţilor ONG-urilor prezenţi la dezbaterea de la PMB.

Preşedintele Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Marian Ivan, a precizat că a contestat PICA, întrucât a fost făcut prost.

El a declarat că există un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă ce are printre obiectivele strategice combaterea poluării, dar nicio măsură dintre cele prioritare ce ar fi trebuit luate de Primăria Capitalei nu a fost întreprinsă.

"Planul Integrat de Calitate a Aerului ia informaţii (...) care nu există în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă şi le atribuie acestuia. (...) Am sesizat toate aceste lucruri în scris, către Primăria Capitalei, făcând o plângere prealabilă, iar răspunsul Primăriei Capitalei a fost: 'Nu avem probleme cu calitatea aerului, totul este în limite normale'. Când vii cu o astfel de informaţie şi spui că totul este normal, atunci mă întreb cum naiba am ajuns să vorbim despre taxa Oxigen?", a arătat Marian Ivan.

Ioana Şuteu a spus că nimeni nu a afirmat că, în prezent, în Bucureşti, e "aer de munte". "Am spus doar că, la finalizarea acestui plan, prin implementarea măsurilor, s-a dovedit, prin modelare matematică, că se poate obţine încadrarea în valorile limită. (...) În materie de PM 10 nu există valori ţintă, vă arăt tabele din lege, există doar valori limită", a explicat Şuteu.

Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitorizare şi Laboratoare din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti, a subliniat că instituţia lucrează după metode care sunt impuse de UE şi în ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de monitorizare.

"Cred că putem afirma cu certitudine că valorile pe care le punem la dispoziţia publicului sunt corecte. (...) Lucrăm după metodele specificate de UE, lucrăm cu materiale de referinţă certificate", a spus Ciuiu.

Dan Trifu, vicepreşedinte Eco-Civica, a propus mai multe spaţii verzi pe domeniul public. "Suntem într-un dezastru, am început de la 3.500 de hectare la Revoluţie şi am ajuns după anul 2000 şi în prezent undeva la 1.500 de hectare. Toate PUZ-urile de sector în total pierd undeva la 200 de hectare de spaţiu verde, care sunt trecute în zone construibile", a declarat Trifu.

El a adăugat că traficul generează circa 70% din poluare şi că este inadmisibil să nu existe o şosea de centură continuă măcar pe două benzi.

Totodată, Trifu a subliniat necesitatea de a institui culoare unice RATB pe bulevardele care au câte trei benzi pe sens.

Comisarul de la Garda de Mediu Andrei Corlan a informat că instituţia pe care o reprezintă a aplicat anul trecut sancţiuni de 405.000 de lei.

El a afirmat că în Bucureşti există un singur depozit de deşeuri, Iridex, care este în proporţie de 90% plin. "Anul viitor nu vom avea unde să ducem deşeurile. (...) Soluţia de incinerare a deşeurilor e o soluţie de valorificare cu recuperare de energie", a adăugat Corlan.

Reprezentanta unei asociaţii a spus însă că nu de puţine ori bucureştenii şi-au manifestat nemulţumirea faţă de proiectul privind un incinerator de deşeuri la Bucureşti. "Ar trebui să ştim ce vrem - să ne respectăm angajamentele, să avem o viaţă curată şi sănătoasă sau să ardem nişte deşeuri şi nişte bani până la urmă", a adăugat aceasta. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)