Documentele de identitate eliberate de autorităţile române prezintă riscuri de securitate în ceea ce priveşte libera circulaţie a cetăţenilor pe teritoriul statelor membre ale UE, motiv pentru care România are obligaţia să treacă la un nou format, mai securizat, până la data de 2 august 2021, a declarat marţi directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu.

"România este obligată ca, începând cu 3 august 2021, să îndeplinească condiţiile prevăzute în mod expres de regulamentul european privind emiterea noului act de identitate. Actualul document de identitate este produs cu tehnologii de la începutul anilor 90, astfel încât, în acest moment, documentul de identitate eliberat de cetăţenii români prezintă riscuri de securitate majoră", a arătat Giulescu, la o dezbatere pe această temă, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, cu participarea mai multor organizaţii şi asociaţii civice şi profesionale.

Potrivit lui Giulescu, pentru a putea călători liber în UE după data de 3 august 2021 cetăţenii români trebuie să fie în posesia unei cărţi electronice de identitate sau a unui paşaport. Cărţile de identitate emise până la această dată vor putea fi utilizate până la expirarea lor. Cartea electronică de identitate care va fi emisă conţine un CIP, elementele biometrice conţinute de acest CIP fiind reglementate expres de regulament.

"În ceea ce priveşte datele biometrice, imaginile impresiunilor papilare asigură un nivel înalt de verificare a autenticităţii şi identităţii titularului, acest mecanism de verificare fiind, potrivit regulamentului UE, ultimul la care trebuie să recurgă autoritatea publică în situaţii în care asupra identităţii titularului planează anumite dubii. La momentul în care cartea de identitate electronică este confecţionată, titularului i se prelevează imaginea a două amprente. Această imagine este înscrisă binar pe cip, este criptată, iar în momentul în care o autoritate publică are vreun dubiu cu privire la identitatea titularului are posibilitatea să îl amprenteze pe loc pe titular, iar aceste amprente vor fi comparate cu imaginea amprentelor stocate pe cip-ul actului de identitate. Imaginea amprentelor nu va fi stocată în sisteme informatice, în baze de date ale administraţiei publice", a subliniat Giulescu.

Cătălin Giulescu a precizat că noile cărţi de identitate vor respecta standardul ID1, adică formatul va fi mai mic, de dimensiuni similare unui card bancar sau a permisului de conducere. Ele vor conţine data naşterii şi semnătura olografă, iar oamenii vor putea opta pentru cărţile electronice de identitate prevăzute cu cip şi cartea de identitate simplă, fără cip.

"În ceea ce priveşte conţinutul cărţii de identitate, avem în vedere anumite date cu caracter personal care urmează să fie inscripţionate pe faţa documentului de identitate, iar pe verso avem două variante: cartea electronică de identitate prevăzută cu cip şi de cartea de identitate simplă, adică fără cip. La această dată, proiectarea documentului nu este finalizată, având în vedere că încă mai există discuţii cu privire la elementele care urmează să fie inscripţionate pe carte", a arătat Cătălin Giulescu.

Proiectul de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care prevede emiterea actelor electronice de identitate, supus dezbaterii publice la MAI, prevede că actul electronic de identitate devine obligatoriu de la 12 ani, concomitent cu permiterea eliberării în mod opţional a cărţii electronice de identitate chiar de la naştere, în măsura în care părinţii sau tutorele copilului solicită acest lucru, în special pentru a flexibiliza libera circulaţie a cetăţenilor români în UE, având în vedere că acest document va fi eliberat cu nişte costuri de cel puţin cinci ori mai mici decât ale actualului paşaport.

"Pentru cartea electronică de identitate emisă opţional până la 12 ani, avem un termen de valabilitate de trei ani. Pentru documentele emise între 12-18 ani, avem un termen de valabilitate de şase ani, iar după împlinirea vârstei de 18 ani avem în vedere un termen de valabilitate de 10 ani. Regulamentul stabileşte că valabilitatea nelimitată poate fi stabilită după împlinirea vârstei de 70 de ani. Nu va exista obligaţie de preschimbare, noile documente de identitate vor fi introduse pe măsura expirării valabilităţii. Acestea vor fi retrase din circulaţi pe măsură ce expiră. Pentru cetăţenii care doresc să-şi schimbe anticipat documentul de identitate avem în vedere un mecanism care să le permită acest lucru", a informat Giulescu.

El a menţionat că nerespectarea termenului prevăzut în regulamentul european de emitere a noului act de identitate atrage după sine declanşarea procedurii de infringement pentru România.

"Dacă nu vom respecta acest termen, faţă de România va fi cu siguranţă declanşată o procedură de infringement. În prezent, procedurile de infringement durează cinci luni. Sancţiunile pe care, de regulă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-a aplicat în ultima perioadă sunt, în medie, între 20.000 - 30.000 de euro pe zi/întârziere, dar de curând a aplicat şi 300.000 de euro pe zi/întârziere", a subliniat Giulescu.

Noile documente de identitate vor prezenta garanţii suplimentare de securitate, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare, prestarea serviciilor către cetăţeni de la distanţă (obţinerea unui certificat de cazier judiciar, înmatricularea unor autovehicule sau alte servicii către populaţie). AGERPRES /(A-AS- autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)