Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) ar putea decide, în şedinţa din 18 decembrie, să solicite Guvernului 1,5% din PIB pentru bugetul Capitalei, pe motiv că resursele bugetare ce i-au fost alocate sunt "insuficiente pentru a asigura o dezvoltare urbană conform angajamentelor luate".

În referatul de aprobare, semnat de primarul general, Gabriela Firea, se stipulează că această solicitare se face având în vedere atribuţiile Municipiului Bucureşti privind investiţiile şi serviciile publice oferite cetăţenilor Capitalei şi nu numai; faptul că impozitele şi taxele pe proprietate datorate de bucureşteni se fac venit doar la bugetele subdiviziunilor administrativ-teritoriale, fără ca Municipalitatea să beneficieze de o cotă din acestea şi ţinând cont că resursele bugetare alocate Municipiului Bucureşti de la bugetul de stat sunt insuficiente pentru a asigura o dezvoltare urbană conform angajamentelor luate.

Totodată, se menţionează că Municipiul Bucureşti a contribuit anul trecut cu cel puţin 25% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Potrivit referatului de aprobare, de serviciile publice prestate de Municipalitate beneficiază atât cei domiciliaţi în Bucureşti, cât şi turiştii români şi străini al căror număr a crescut semnificativ, cetăţenii din ţară rezidenţi temporar sau definitiv, studenţii, cei care tranzitează oraşul, salariaţii detaşaţi în Bucureşti, într-un număr mai mare decât în celelalte municipii.

Se aminteşte că veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecţionării legislaţiei fiscale, precum şi prin legile bugetare anuale, în concordanţă cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.

Conform raportului de specialitate al proiectului, pe tot parcursul acestui an Municipiul Bucureşti se confruntă cu "o situaţie financiară extrem de dificilă". Încasările din cote defalcate din impozitul pe venit au scăzut, relevă sursa citată.

"În 2018, Municipiul Bucureşti a încasat efectiv 3,6 miliarde lei, cu peste 400 milioane lei mai puţin faţă de suma aprobată de 4,017 miliarde lei. Această tendinţă a continuat şi în primele 11 luni ale anului 2019, când se constată încasări din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere cu peste 420 de milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018", se arată în raportul de specialitate.

Totodată, au crescut semnificativ sumele necesare pentru finanţarea serviciilor publice. Începând cu 2018, STB a devenit operator regional şi a realizat o dublare a liniilor de transport, inclusiv în Ilfov. Parcul auto al STB a crescut cu peste 80%. În acest an, subvenţia pentru serviciul de transport public este de 1,2 miliarde lei, în creştere cu peste 45% faţă de 2018.

În ceea ce priveşte serviciul de furnizare a energiei termice se menţionează că în ultimii 3 ani au fost reabilitaţi aproximativ 180 de km de conductă primară şi secundară şi se face referire la programul de reparaţii şi înlocuiri de subansamble tehnice din 2019. Este amintită creşterea preţului la gazele naturale. În acest an, subvenţia pentru termoficare este de 1 miliard de lei, în creştere cu 33% faţă de 2018.

"Doar pentru asigurarea transportului public şi pentru serviciul de termoficare este nevoie de peste 2,2 miliarde lei, adică peste 80% din sumele încasate de Municipiul Bucureşti pentru anul 2019", se mai precizează în raportul de specialitate.

În documentul citat se mai face referire, printre altele, la bugetul alocat Sănătăţii, la "proiecte de investiţii şi infrastructură majore", cheltuieli pentru sistemul de asistenţă socială şi cheltuieli de personal, exproprieri pentru proiecte de infrastructură, executări silite.

Raportul de specialitate stipulează că, de la ultimul recensământ din 2011, numărul celor care trăiesc, muncesc şi învaţă în Bucureşti s-a dublat, ajungând la circa 4 milioane. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)