Podul mobil al Porţii a III-a a Cetăţii din Alba Iulia, reconstruit în urmă cu peste un deceniu pe baza planurilor fortificaţiei aflate într-o arhivă din Viena, a fost demontat, din cauza stării avansate de degradare, şi urmează să fie înlocuit cu alte elemente de lemn.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Alba Iulia, Robert Roman, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că lucrările de reparaţii se desfăşoară pe parcursul zilelor de miercuri şi joi, urmând să fie înlocuite elemente de lemn din podul mobil cu materiale noi, dar şi recuperate.

"După înlocuirea pieselor din lemn se vor aplica tratamente de impermeabilizare, vopsire, tratamente specifice pentru protejarea lemnului la condiţiile exploatării în aer liber", a menţionat Robert Roman.

Potrivit purtătorului de cuvânt, costurile estimate ale intervenţiei sunt de 7.500 de lei, plus TVA. "Sursa finanţării este bugetul local - cheltuieli curente cu întreţinerea şi reparaţiile", a precizat Roman.

Timp de peste un deceniu, cea mai impunătoare din cele şase porţi ale Cetăţii Vauban din Alba Iulia, Poarta a III-a, a fost restaurată, cu peste 3,3 milioane de lei, fiind redată circuitului turistic în anul 2008. Au fost necesare intervenţii majore pentru hidroizolarea porţii, pentru refacerea statuilor şi a basoreliefurilor şi pentru curăţarea celorlalte componente artistice.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Pentru ca restaurarea să fie completă, a fost refăcut şi podul mobil de lemn, replică a celui existent în epoca medievală.

Ultima referire documentară la vechiul pod mobil datează din 1849, din timpul asedierii cetăţii Alba Iulia în perioada revoluţiei. Nu se ştie în ce condiţii a dispărut podul mobil, iar şanţul a fost umplut cu pământ. Pentru a putea reconstrui podul, arhitecţii din Alba Iulia au studiat planurile cetăţii, aflate într-o arhivă din Viena, precum şi relatările despre cum anume se circula pe pod în timp de pace sau de război.

Poarta a III-a este, probabil, cel mai fotografiat monument al Cetăţii din Alba Iulia şi locul în care turiştii aleg, de obicei, să facă cele mai multe fotografii individuale şi de grup.

Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitect militar francez.

Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificaţii, are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.

Intrarea în cetate se făcea prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie. Cele şase porţi erau adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcţii defensive ale fortificaţiilor militare din cetate. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)