Ministerul Dezvoltării Regionale a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă privind Codul administrativ al României.

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că, pentru a crea premisele unei repartizări optime a competenţelor, la nivelul palierelor administrativ-teritoriale şi în cadrul acestora, "prin Codul administrativ se urmăreşte ca funcţia de prestare/furnizare de servicii publice să fie preponderent atributul administraţiei publice locale, degrevând astfel activitatea administraţiei publice centrale, care prin esenţă trebuie să fie axată pe funcţia de planificare strategică, reglementare şi control, cu respectarea principiului subsidiarităţii".

Totodată, se arată că prin prevederile propuse prin acest act normativ "se eficientizează procesul decizional de la nivelul autorităţilor deliberative, prin instituirea majorităţii absolute (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind translativitatea dreptului de proprietate (când este necesară majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor în funcţie)".

Urgenţa intervenţiei, se arată în document, este justificată şi "de necesitatea de valorificare a unor oportunităţi de finanţare în contextul programării 2014 - 2020 a fondurilor europene, care se apropie de sfârşit, o parte din prevederile Codului administrativ, cum ar fi spre exemplu cele legate de simplificarea procedurii de inventariere a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau reglementarea unor noi modalităţi de trecere în domeniul public şi privat, precum şi corelarea măsurilor legislative în domeniul concesionării, fiind de natură să permită contractarea/finalizarea unor investiţii importante în cadrul actualei programări a fondurilor europene, ceea ce va degreva bugetul de stat şi, implicit, va favoriza dezvoltarea pe alte sectoare de activitate în care pot fi utilizate resursele astfel economisite".

"Tot în ceea ce priveşte domeniul proprietăţii, suplimentar urgenţei generate de necesitatea transpunerii reale şi efective la nivelul legislaţiei subsecvente a prevederii constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii publice, se evidenţiază necesitatea, pe de o parte, de a stopa/limita diminuarea/deteriorarea proprietăţii publice şi, pe de altă parte, de a crea cadrul care să permită exploatarea optimă a proprietăţii private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi obţinerea de valoare adăugată din aceasta, în folosul comunităţilor vizate", se precizează în proiect.

Documentul menţionează şi domeniile care fac obiectul de reglementare al proiectului Codului administrativ: administraţia publică centrală; administraţia publică locală; prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate; exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice; răspunderea administrativă; serviciile publice.

* În ceea ce priveşte administraţia publică centrală, proiectul are în vedere "delimitarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Guvernului". "Rolul Guvernului de exercitare a conducerii generale a administraţiei publice este prezentat distinct de atribuţiile acestuia", se spune în document.

O altă schimbare preconizată vizează condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului corelativ cu precizarea cazurilor de încetare a acestei calităţi.

"Au fost modificate unele dintre cazurile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului în sensul precizării condiţiilor în care acestea intervin. A fost eliminată demiterea dintre aceste cazuri, demiterea nefiind, în fapt, un caz de încetare a funcţiei", potrivit notei de fundamentare.

Codul administrativ vine şi cu reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcţie de prim-ministru.

Proiectul de act normativ introduce şi obligaţia membrului Guvernului de a renunţa la funcţia sau calitatea incompatibilă cu cea pe care a început să o exercite, în termen de 15 zile de la începerea exercitării funcţiei. "O situaţie de incompatibilitate ulterior acestui termen constituie caz de încetare a funcţiei de membru al Guvernului", conform documentului.

* Referitor la administraţia publică locală, Codul administrativ vine cu reglementări noi privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI) în sensul precizării drept organe de conducere ale acestora a adunării generale, a comitetului director şi a comisiei de cenzori, în vederea armonizării cu reglementările privind asociaţiile şi fundaţiile.

Un alt aspect priveşte revizuirea majorităţilor necesare pentru adoptarea hotărârilor consiliilor locale şi judeţene: "majoritatea calificată, respectiv două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie, doar pentru hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate, iar majoritatea absolută (majoritate consilierilor locali în funcţie) a fost instituită şi pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, alături de alte tipuri de hotărâri (ex. hotărâri privind bugetul local, hotărâri prin care se stabilesc impozite şi taxe locale)".

Proiectul de Cod administrativ vizează şi "armonizarea reglementărilor privind instituţia preşedintelui consiliului judeţean cu instituţia primarului din punctul de vedere al statutului juridic, al modalităţii de alegere (prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat), al rolului şi atribuţiilor exercitate la nivelul comunităţii, precum şi al drepturilor şi obligaţiilor".

Se doreşte, de asemenea, modificarea statutului viceprimarului, "în sensul clarificării rolului său de înlocuitor de drept al primarului, prin definirea situaţiilor în care viceprimarul exercită această calitate (ex. în situaţia suspendării din funcţie a primarului, în situaţia de vacanţă a funcţiei de primar)".

O altă schimbare preconizată este cea referitoare la armonizarea reglementărilor privind obligaţia depunerii declaraţiilor de interese şi a declaraţiilor de avere de către aleşii locali, a procedurii şi a sancţiunilor aplicabile. "Astfel, aleşii locali vor depune aceleaşi declaraţii de interese şi declaraţii de avere, în aceleaşi termene cu celelalte categorii de personal", conform documentului.

Tot ca schimbare preconizată intervine şi precizarea condiţiilor şi procedurii de numire în funcţiile de prefect şi subprefect. "Pot fi numite în aceste funcţii numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată specifice. Pentru a putea fi numiţi prefecţi sau subprefecţi (care nu îndeplinesc condiţia privind pregătirea) a fost instituită o derogare de la regulă, care le permite acestora să fie numiţi în funcţie sub condiţia ca, în termen de maxim 2 ani de la data emiterii actului de numire, să absolve programele de formare specializată", se spune în nota de fundamentare.

De asemenea, se propune clarificarea relaţiei dintre prefect şi serviciile publice deconcentrate - din perspectiva modului de organizare şi funcţionare a competenţelor exercitate. Ca exemplu este oferit faptul că serviciile publice deconcentrate au obligaţia de a prezenta informări privind modul de realizare a atribuţiilor care le revin.

La capitolul "Statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice", prin proiectul de act normativ se are în vedere "crearea Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public care să includă: funcţionarii publici, personalul contractual din administraţia publică, funcţiile care în momentul de faţă nu sunt inventariate - parlamentari, aleşi locali, secretari de stat şi subsecretari de stat, alte funcţii de demnitate publică, precum şi alte categorii de personal plătite din fonduri publice", având ca obiectiv "elaborarea şi fundamentarea unor politici de resurse umane predictibile şi eficiente, sistem corelat cu un instrument electronic de evidenţă administrat de ANFP".

Totodată, Codul administrativ urmăreşte introducerea unui concurs naţional pentru funcţiile din administraţia publică, ca etapă de selectare iniţială, derulat iniţial în sistem pilot (în perioada 2020-2021 pentru funcţiile publice de debutant şi pentru cele aferente categoriei înalţilor funcţionari publici).

"Ulterior, începând cu anul 2022, concursul naţional va fi extins pentru alte categorii de funcţii din cadrul administraţiei publice. Persoanele care promovează acest concurs naţional/etapă iniţială au dreptul ca, în interval de 3 ani, să participe la etapa de concurs pe post organizat de către instituţiile şi autorităţile publice", se spune în document.

O altă prevedere vizează eliminarea restricţiei de 150 de posturi pentru înfiinţarea unui post de director general în administraţia publică locală.

Se doreşte, de asemenea, "clarificarea condiţiilor în care se angajează răspunderea funcţionarilor publici pentru actele pe care le semnează/contrasemnează/avizează cu încălcarea prevederilor legale".

Proiectul mai propune introducerea cadrelor de competenţă şi introducerea obligativităţii formării profesionale ca şi condiţie la promovarea funcţionarilor publici.

O altă modificare vizează reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravenţională şi patrimonială.

Prin acelaşi act normativ se are în vedere reglementarea, pentru prima dată în legislaţia din România, a unui cadru general privind serviciile publice şi reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice - transparenţă, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)