Municipiul Tulcea a găzduit, joi, conferinţa "Zilele participării naţionale SUERD", prima de acest gen prin care autorităţile încearcă să obţină o reacţie a societăţii civile şi a comunităţilor locale în vederea continuării proiectelor de revitalizare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

"Este foarte important dialogul pe care l-am avut aici. Este primul eveniment de acest gen prin care am încercat să sensibilizăm autorităţile locale şi, mai ales, societatea civilă. Este important să vedem care e feedback-ul pe care-l primim pentru a putea realiza o revitalizare care să fie în sprijinul cetăţenilor", a declarat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Melania-Gabriela Ciot.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Ea a amintit că obiectivul României, care deţine în această perioadă preşedinţia SUERD, este de a revizui Planul de acţiune a Strategiei şi a subliniat importanţa suprapunerii preşedinţiei SUERD cu cea deţinută de ţara noastră la nivelul Consiliului UE.

"Am realizat o întrepătrundere între cele două preşedinţii în exerciţiu. Sperăm ca cele peste 50 de evenimente pe care ni le-am propus, Forumul anual pe care-l vom organiza la Bucureşti, în 27 iunie, vor fi momente de bună oportunitate pentru toţi actorii interesaţi la nivel naţional, regional şi european, de a veni şi a da acest mesaj de angajare de revitalizare a strategiei, dar mai ales un mesaj politic important pe care sperăm să-l avem de la ţările participante în cadrul acestei strategii", a menţionat reprezentanta MAE.

În context, coordonatorul naţional SUERD, Radu Gorincioi, a amintit că România a găzduit, în anul 2010, primul summit al Dunării, moment în care a fost conceptualizată actuala SUERD.

"Ne confruntăm cu o serie de provocări în ceea ce priveşte convergenţa economică. Având în această strategie cele mai bogate, cele mai prospere regiuni, dar şi cele mai sărace. Aici este rolul nostru, al tuturor, să medităm, să reflectăm şi să venim cu idei concrete pentru viitorul cadru multianual financiar pentru a vedea în ce mod putem transpune mai clar, mai adecvat, obiectivele pe care ni le propunem pentru a asigura creşterea prosperităţii", a afirmat Gorincioi.

În timpul alocuţiunilor susţinute în deschiderea evenimentului din Tulcea, subsecretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale, Angel Gheorghiu, a prezentat stadiul lansării apelurilor de finanţare pentru proiectele SUERD, iar preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Teodorescu, a solicitat sprijinul autorităţilor pentru a promova o nouă Strategie de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării destinată exclusiv comunităţilor izolate.

Potrivit datelor prezentate în timpul evenimentului, Programul Operaţional Regional (POR) a lansat opt apeluri de proiecte pentru SUERD, cu o valoare de 439,94 de milioane de euro, şi au fost depuse 201 proiecte cu o valoare nerambursabilă solicitată de 726 de milioane de euro.

Până în prezent, prin POR au fost semnate 28 de contracte de finanţare cu o valoare nerambursabilă solicitată de 143 de milioane de euro şi s-au făcut plăţi în valoare totală aproximativă de 122 de milioane de euro.

În timpul sesiunilor desfăşurate pe parcursul zilei, reprezentanţi ai societăţii civile şi-au prezentat proiectele, unele dintre ele derulate prin Programul Transnaţional Dunărea.

"Proiectul nostru vine cu o abordare nouă a unui concept 'Soluţii bazate pe natură', crearea de locuri de muncă verzi şi de afaceri care utilizează resurse naturale într-un mod sustenabil. Suntem un consorţiu de 13 parteneri şi parteneri asociaţi din şapte ţări dunărene, cu activităţi în 11 arii protejate. Promovăm cicloturism şi turismul ecologic, fiindcă zona are foarte mult potenţial, agricultura sustenabilă, pescuitul sustenabil. Punem bazele unei reţele de ghizi pentru Dunăre, oameni care pot vorbi despre Dunăre, atât despre valorile naturale, cât şi despre cultura zonei", a declarat managerul de politici publice din cadrul World Wildelife Found (WWF), Raluca Dan.

În opinia ei, întâlnirile de genul celei desfăşurate joi la Tulcea reprezintă cheia succesului SUERD.

"Succesul aş putea spune că vine şi cu aceste întâlniri, pentru că sunt un cadru de cooperare, de schimburi de idei. În urma acestor întâlniri se pot naşte proiecte importante pentru regiune, se pot dezbate problematici de mediu şi aduc împreună actori care pot discuta problemele de la nivel local care ţin de conservarea naturii, cât şi de situaţia socio-economică a unor zone dunărene", a mai menţionat reprezentanta WWF. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)