Asociaţia Municipiilor din România şi Academia Română au semnat un acord de colaborare, unele dintre domeniile vizate fiind învăţământul, administraţia sau digitalizarea.

Documentul a fost semnat de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Robert Negoiţă.

Ioan-Aurel Pop a amintit că Academia Română are sediul central în Bucureşti şi filiale în ţară, la Iaşi, Cluj, Timişoara, şi institute în mai multe oraşe. În opinia sa, este extrem de important ca autorităţile locale să înţeleagă importanţa şi rolul Academiei Române nu numai în viaţa intelectuală a României, ci şi în cea publică în general, pentru că Academia a fost înfiinţată, în primul rând, ca o instituţie de erudiţie, dar şi ca una care-şi oferă experienţa în legătură cu toate marile probleme ale ţării.

"Avem colaborări cu municipii prin acorduri bilaterale de colaborare şi am reuşit să avem sprijinul unora dintre aceste primării ale municipiilor mari şi până acum, am simţit însă nevoia unui cadru legislativ, adică a unui acord de colaborare-cadru care să ne permită în viitor dezvoltarea unor proiecte care să scoată la lumină pentru publicul larg, pentru comunităţi, valorile intelectuale ale poporului român", a declarat preşedintele Academiei Române.

Potrivit lui Liviu Negoiţă, rolul Academiei Române trebuie amplificat, pentru ca AMR să beneficieze de expertiza înaltului for.

"Aş vrea să profităm de acest parteneriat într-un mod cât se poate de constructiv, de util şi cât se poate de larg. Deocamdată, discutăm despre semnarea unui protocol-cadru, care va sta la baza cooperării ulterioare. Menţionez doar câteva domenii în care obiectivele noastre se suprapun cu acelea ale Academiei Române, şi anume zona de învăţământ, de performanţă administrativă şi zona de digitalizare", a spus Negoiţă.

În opinia sa, performanţa administrativă ţine în foarte mare măsură de digitalizare.

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, acordul are în vedere efectuarea în colaborare a unor studii, analize şi cercetări comparate privind accesul cetăţenilor la cultură, educaţie şi tehnologie, promovarea şi susţinerea unor iniţiative de îmbunătăţire a cadrului legislativ în domeniul administraţiei publice, educaţiei, cercetării şi dezvoltării tehnologice, precum şi realizarea de programe şi proiecte în comun.

În altă ordine de idei, referitor la bugetul municipiilor pe anul acesta, Negoiţă a afirmat că administraţia publică locală trebuie tratată cu respect.

"E o chestiune foarte gravă şi profund incorectă. Atâta vreme cât ni s-a propus 60% din impozitul pe venit, dar nu dau decât în trei trimestre, pe primul trimestru nu ni se dau aceşti bani, în schimb suntem încărcaţi cu costurile sociale. Consider că e o dovadă de mare neseriozitate şi un comportament iresponsabil. Cred că adminstraţia publică locală, care furnizează aproximativ 70% din tot ceea ce înseamnă servicii publice şi care există pentru cetăţeni şi e cu cel mai mare impact către cetăţeni, trebuie tratată cu respect. Astăzi e umilită administraţia publică locală", a afirmat Robert Negoiţă.

El a precizat că s-au făcut demersuri către Guvern. "Cred că trebuie să spunem răspicat acest lucru, cu argumentaţia pe care am făcut-o deja şi demersuri către Guvern, în ideea de a-şi îndrepta comportamentul şi atitudinea faţă de administraţia locală. Demersuri am făcut deja, aşteptăm şi răspuns. Nu spun că sunt foarte optimist, dar totuşi speranţe mai avem că există în administraţia centrală oameni cu raţiune care să înţeleagă că administraţia locală nu este ceva de care poţi să-ţi baţi joc la infinit", a adăugat Negoiţă. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)