Proprietarul fostei cazarme U (Viena), din zona ultracentrală a Timişoarei, va fi supraimpozitată cu 400% pentru că este neîntreţinută şi a ajuns o ruină-adăpost pentru oamenii străzii.

"Sunt 1.714 clădiri care vor fi supraimpozitate, între ele, cazarma U este supusă cu 400% la impozitare, adică de cinci ori mai mare decât e normal. O clădire istorică din zona ultracentrală nu e normal să arate aşa. Dacă cineva nu o poate întreţine, să găsească soluţii, inclusiv formula de vânzare", a declarat marţi primarul Nicolae Robu.

Proprietarul fostei cazarme Viena a fost somat de ani de zile de Primăria Municipiului Timişoarei să reabiliteze clădirea care are statut de monument istoric, întrucât a devenit pericol public pentru trecători.

"Cazarma U (Viena) îi aparţine doamnei Mioara Simcelescu şi a avut autorizaţie pentru decaparea tencuielii exterioare. De aici, însă, până la a arăta civilizat, drumul e foarte lung. Vom lua legătura cu proprietara care va trebui fie să facă un proiect pentru a îmbunătăţi imaginea construcţiei, fie vor trebui aplicate prevederile legale. Este vorba despre o clădire istorică importantă pentru oraş, iar zona trebuie asanată", declara în urmă cu cinci ani viceprimarul de atunci al oraşului, Traian Stoia.

Cazarma Viena, numită şi cazarma U din cauza formei construcţiei, a fost cumpărată în licitaţia cu strigare din 2008 cu suma de 11 milioane de euro de un grup de lituanieni care doreau să construiască acolo un mol subteran sau un hotel de 5 stele, dar criza economică a stopat iniţiativa.

În 2010, femeia de afaceri Mioara Simcelescu a devenit proprietara clădirii de circa 4.000 de metri pătraţi, care dorea să o transforme în hotel de 5 stele, dar nu a făcut nicio investiţie, iar ruina a devenit adăpost pentru oamenii străzii şi ameninţă siguranţa trecătorilor.

Cazarma Vienei a fost construită în anul 1752, cu parter şi un etaj, cu contur închis pe toate cele patru laturi şi cu faţada în stil baroc austriac, iar în faţa ei se afla Poarta Vienei, care asigura accesul spre nord-vest spre drumul Szeged-Budapesta-Viena.

Clădirea a fost grav deteriorată în urma asediului din anul 1849, după care s-a reconstruit o nouă cazarmă cu trei niveluri (parter şi două etaje), cu plan în formă de U deschis spre nord. În 1859 se numea cazarma Franz-Joseph, iar în 1923 aici a funcţionat Şcoala Militară de Artilerie, pentru ca apoi să devină depozit. În oraş mai existau două asemenea cazarme, construite şi ele în faţa unor porţi ale cetăţii: cazarma din faţa Porţii Petrovaradinului (cu acces spre sud, spre Belgrad, unde se află astăzi clădirea Teatrului Naţional) şi faimoasa Cazarmă a Transilvaniei, în fata Porţii cu acelaşi nume. AGERPRES / (A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)