Castelul Huniade din Timişoara, închis pentru lucrări de consolidare de peste zece ani, ar putea fi redeschis parţial în anul 2021, când municipiul va fi Capitală Europeană a Culturii, dacă membrii comisiei de recepţie îşi vor da acceptul asupra remedierilor solicitate, a declarat luni, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Călin Dobra.

Evaluarea recepţiei lucrărilor până în acest stadiu, solicitată pentru perioada ianuarie-februarie, poate dura o lună.

"Constructorul care realizează aripa de nord-vest a cerut beneficiarului, Muzeului Naţional al Banatului (MNB), demararea recepţiei. Au mai fost demarate recepţii în urmă cu un an, dar, la momentul întrunirii comisiei de recepţie, unii dintre membrii acesteia nu au semnat şi au adus anumite solicitări de modificare în cadrul proiectului. I s-a pus în vedere constructorului să realizeze remedierile respective. Consider că le-a realizat acum, pentru că, altfel, nu avea de ce să convoace din nou comisia de recepţie (pentru ianuarie-februarie 2019 - n.r.). Comisia va constata dacă au fost operate remedierile şi sper să putem recepţiona lucrarea care durează de peste zece ani şi să închidem aripa de NV", a spus Călin Dobra.

El a adăugat că, din momentul în care va fi semnată recepţia, Castelul Huniade va deveni obiectiv liber de sarcini, iar CJ poate trece la următoarele etape ale proiectului de reabilitare a întregului castel.

Pentru finanţarea viitoarelor etape, Călin Dobra nu a exclus posibilitatea bugetării din sursele proprii ale CJ Timiş.

"La nivelul fondurilor europene pentru patrimoniul cultural, nu mai putem accesa, întrucât suma pentru întregul buget era de 5 milioane de euro, insuficient pentru realizarea lucrărilor de la castel. Avem o posibilitate şi deja am depus actele la Ministerul Culturii pentru programul din fonduri guvernamentale privind restaurarea patrimoniului cultural, dar avem toată disponibilitatea de a susţine şi din bugetul propriu al CJ realizarea acestui obiectiv de investiţii", a adăugat Călin Dobra.

El a mai menţionat că a discutat cu beneficiarii, respectiv conducerea MNB, despre posibilitatea deschiderii parţiale a castelului.

"Dacă din punct de vedere al consolidării nu sunt probleme, luăm în calcul posibilitatea de deschidere pentru anul 2020-2021, an important pentru întreg judeţul, deschiderea parţială a castelului, astfel încât să poată fi vizitat", a precizat Dobra.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş condiţionase deschiderea parţială a castelului pentru public de realizarea unei căi de acces şi evacuare în caz de urgenţă, ţinând cont de numărul mare al potenţialilor vizitatori.

"Pentru ca partea de nord-vest să poată fi deschisă vizitatorilor trebuie realizată expertiza (...) şi să fie două scări de evacuare în caz de incendiu. Această parte a castelului a fost construită pe un vechi braţ al râului Bega, iar degradările au fost mai evidente. În 2014 a existat şi pericolul prăbuşirii frontonului, pentru care a fost realizat un eşafodaj", a explicat anul trecut, directorul MNB, Claudiu Ilaş.

În cei zece ani de intervenţii, construcţia a făcut obiectul a cel puţin patru proiecte de reabilitare nefinalizate. Valoarea contractului semnat în anul 2012 este de peste 12 milioane de lei.

Impunătoarea clădire era în risc major de prăbuşire, ceea ce a impus luarea unor măsuri urgente de punere în siguranţă a clădirii, inclusiv prin injectarea de beton sub baza construcţiei. Pe lângă acestea, s-a avut în vedere şi punerea în valoare a stilisticii medievale a castelului, rezolvarea din punct de vedere funcţional şi arhitectural a faţadelor în concordanţă cu principiile conservării şi restaurării monumentelor istorice, amenajarea curţii interioare, remedierea unor degradări arhitecturale, reamenajarea spaţiilor şi adaptarea funcţiunilor muzeale la caracterul patrimonial major al clădirii castel. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)