Protocolul de cooperare între Departamentul pentru lupta antifraudă şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice reprezintă o practică legală de colaborare instituţională, pentru îmbunătăţirea activităţii specifice fiecărei autorităţi publice, se arată într-un comunicat al DLAF, transmis vineri AGERPRES.

Conform sursei citate, protocolul a fost publicat la solicitarea unui jurnalist şi are caracter public.

În comunicat se precizează că, pentru îndeplinirea rolului său instituţional, Departamentul "poate încheia instrumente legale de cooperare administrativă cu autorităţile şi instituţiile relevante naţionale, europene sau internaţionale".

"DLAF continuă astfel abordarea instituţională a coordonării luptei antifraudă la nivel naţional, începută în perioada de preaderare", se spune în comunicat.

Conform sursei citate, protocoale de cooperare interinstituţională au fost realizate, de-a lungul timpului, între DLAF şi mai multe instituţii şi autorităţi ale statului român.

DLAF mai arată că protocolul cu MDRAP "s-a fundamentat pe motive obiective, de natură legislativă", invocând adoptarea OUG 75/2012 pentru modificarea ordonanţei de urgenţă 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

"În cazul în care DLAF sau organele de urmărire penală sunt sesizate cu indicii de fraudă, autorităţile de gestionare sunt obligate să suspende plăţi sau contracte, în condiţiile legii. Drept urmare, autoritatea de management din cadrul MDRAP a propus DLAF, în anul 2013, încheierea, cu respectarea legii, a unui protocol, care să faciliteze îndeplinirea conformă a obligaţiilor ce îi reveneau acesteia", precizează DLAF.

Potrivit sursei citate, prin OG 14/2013, creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea OUG 66/2011, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, erau suportate de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP. Excepţia erau sumele aferente contractelor finanţate din fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Regional, asupra cărora au fost formulate sesizări către ANI, DLAF şi/sau organele de urmărire penală pentru suspiciune de fraudă, tentativă de fraudă sau conflict de interese, până în momentul soluţionării definitive de către organele competente cărora le-a fost înaintată sesizarea sau până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţele judecătoreşti prin care se stabileşte inexistenţa unei fapte penale.

Departamentul pentru lupta antifraudă mai precizează că părţile semnatare ale protocolului au agreat transmiterea informaţiilor detaliate în acest document, cu excepţia situaţiilor în care MDRAP are calitatea de instituţie controlată de DLAF.

Protocolul a vizat proiectele derulate în cadrul POR, programele de cooperare teritorială şi transfrontalieră şi ale Programului pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi proiectele finanţate din fonduri derulate în cadrul programelor PHARE CES şi PHARE CBC.

"Protocoale similare celui cu MDRAP au fost semnate, de-a lungul ultimilor ani, cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe aceleaşi obiective", se arată în comunicat.

DLAF subliniază că protocoalele de cooperare/ colaborare se încheie între instituţii şi nu între persoane. "Protocolul semnat cu MDRAP în anul 2014 a avut continuitate permanentă, fiind funcţional şi în ziua de astăzi, indiferent de cine s-a aflat la conducerea Ministerului şi a Departamentului pentru lupta antifraudă", subliniază reprezentanţii DLAF.

Potrivit sursei citate, buna reputaţie a DLAF a fost permanent dovedită de-a lungul anilor. "DLAF şi-a păstrat statutul autonom în activitatea sa care vizează protecţia fondurilor europene şi a menţinut o bună relaţie de colaborare cu instituţiile româneşti (mai ales Direcţia Naţională Anticorupţie) şi europene, ca instituţie de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF", se menţionează în comunicat.

Totodată, DLAF face referire la raportul MCV din 13 noiembrie, în care se arată: "Climatul global creat şi reflectat de aceste aspecte are, de asemenea, legătură cu un alt domeniu de îngrijorare, acela că instituţiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai puţin active în a informa DNA privind potenţialele infracţiuni de corupţie şi fraude, deşi este o obligaţie legală pentru toate instituţiile publice (...). O excepţie pare a fi DLAF, omologul naţional al Oficiului European de Luptă Antifraudă, care continuă să trimită DNA notificările sale". AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)