Un referendum local asupra atribuirii denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt se desfăşoară în zilele de 6 şi 7 octombrie, în acelaşi timp şi în aceleaşi secţii de votare cu referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei.

La vot sunt aşteptaţi 369.755 de alegători, iar pentru fiecare referendum au fost tipărite câte 406.731 de buletine de vot şi 363.130 autocolante. Aceste materiale au fi predate vineri reprezentanţilor secţiilor de votare. În judeţul Olt au fost constituite 379 de secţii de votare.

La referendumul local, cetăţenii judeţului Olt sunt chemaţi să se pronunţe prin "Da" sau "Nu" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?".

CJ Olt a alocat suma de 900.000 lei pentru organizarea referendumului privind schimbarea numelui judeţului.

Pentru informarea populaţiei privind consultarea referitore la schimbarea denumirii judeţului în Olt-Romanaţi, Consiliul Judeţean (CJ) a distribuit în toate gospodăriile pliante şi flyere în care se anunţă data şi obiectul referendumului local, este prezentată întrebarea şi este justificat demersul.

"Întrucât judeţul Olt cuprinde aproape în întregime Romanaţiul istoric, cu toată bogăţia sa spirituală, culturală, artistică şi administrativă, actualul demers îşi propune o reparaţie morală şi istorică pentru acest hotar nedreptăţit, care a îmbogăţit patrimoniul cultural al judeţului nostru. Subliniem că transformarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi este o procedură care nu implică niciun cost pentru persoanele fizice şi juridice şi nici modificări administrativ-bugetare sau reorganizări de arhive, documentele de evidenţă urmând a fi schimbate pe cale naturală sau la cerere", se arată într-un material informativ semnat de preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu.

Un grup de iniţiativă din Caracal, format din oameni de cultură, istorici şi reprezentanţi ai societăţii civile, susţinut de parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi de episcopul Slatinei şi Romanaţiului, a propus, în cadrul unei dezbateri care a avut loc pe 22 aprilie 2017, la Caracal, schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi.

Susţinătorii schimbării numelui judeţului în Olt-Romanaţi, printre care se numără şi vicepremierul Paul Stănescu, afirmă că în acest fel s-ar produce o reparaţie morală şi istorică faţă de locuitorii fostului judeţ Romanaţi, desfiinţat după reforma administrativă din perioada comunistă.

Liberalii consideră că referendumul pentru schimbarea denumirii judeţului este "un moft" şi chiar au cerut anularea unei hotărâri prin care a fost stabilită data desfăşurării consultării, însă demersurile PNL Olt au fost respinse prin vot de consilierii judeţeni.

Romanaţiul, judeţ care avea reşedinţa la Caracal, a fost desfiinţat în 1968.

"Judeţ cu vechi şi adânci rădăcini în pământul nostru românesc, poate singurul care prin denumirea sa aminteşte de originea noastră, Romanaţiul a fost eliminat de pe harta ţării în februarie 1968(...). Având o suprafaţă de 3.500 kilometri pătraţi, el era aşezat în colţul de sud-est al Olteniei, între Olt şi Dunăre, şi era unul din marile grânare ale ţării. (...) De fapt numele de Romanaţi îl găsim consemnat pentru prima dată în actul de danie acordat mănăstirii Govora de către Radu cel Mare, din 1 august 1496, din timpul lui Radu cel Mare, dar acest judeţ este puternic legat de numele unificatorului de ţară Mihai Viteazul care avea la Caracal curte domnească. Pe multe din hrisoavele şi scrisorile emise de el se poate citi 'Din curţile noastre de la Caracal', iar în Romanaţi, unde în toamna lui 1598 îşi stabileşte tabăra (Caracal), avea 23 de sate, proprietatea sa, aşa cum reiese din hrisovul emis la Târgovişte la data de 6 septembrie 1598", se arată într-o prefaţă la Arhiva Prefecturii Judeţului Romanaţi, postată pe site-ul arhivenaţionale.ro. AGERPRES / (AS - autor: Cristina Matei, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)