Primăria Sibiu amplasează 17 plăci pe clădiri cu însemnătate în istoria Marii Uniri, acesta fiind un proiect dedicat Centenarului României, potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES.

"Când am decis imobilele pe care vom amplasa aceste plăci, nu am avut în vedere doar momentul zero al Marii Uniri, ci şi perioada de dinainte, cea de pregătire şi perioada care a urmat, până la recunoaşterea Unirii la Conferinţa de Pace de la Paris. Într-adevăr, Marea Adunare a Unirii a avut loc la Alba Iulia, dar guvernarea s-a făcut de la Sibiu. La Sibiu a avut sediul Guvernul provizoriu - Consiliul Dirigent, la Sibiu s-au luat hotărâri decisive pentru viitorul acestei ţări. Deci putem spune fără a greşi că Sibiul este un oraş al Unirii, iar pentru certificarea acestui fapt nu avem nevoie nici de un ordin al unui ministru, nici de vreo hotărâre de Guvern pentru că aceste fapte sunt consemnate în cărţile de istorie şi în literatura de specialitate", a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, potrivit comunicatului menţionat.

Prima placă va fi pusă pe sediul Bibliotecii Judeţene Astra, care a fost sediul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatură şi Cultura Poporului Român ASTRA, unul dintre principalele organisme militante pentru educaţia şi emanciparea românilor. O altă placă va fi pe clădirea de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 6 în care a funcţionat Consiliul Dirigent, Guvernul provizoriu al provinciei după Marea Unire.

Primăria va marca şi fostul sediu al Băncii Albina (actualul sediu al Băncii Naţionale a României de pe strada Mitropoliei, nr. 16), această instituţie finanţând burse, şcoli, manuale, cărţi, tipografii şi lăcaşuri de cult care au asigurat unitatea culturală a românilor. O altă placă va fi pe Casa Dorr de pe strada Mitropoliei nr. 28, unde a locuit Albert Dorr, fost primar al Sibiului în anii Primului Război Mondial şi care după Marea Unire a fost prefect al Sibiului.

Placă dedicată Centenarului va fi şi pe fostul sediu al Partidului Naţional Român de pe str. Mitropoliei, nr. 21, instrumentul de luptă a românilor pentru unire, printre liderii căruia se numără Ilie Măcelariu, Ion Raţiu, Iuliu Maniu şi Octavian Goga.

O placă va fi montată pe Palatul de Justiţie de pe bulevardul Victoriei, sediul Resorturilor de Justiţie, Alimentaţie, Comunicaţie şi Codificare ale Consiliului Dirigent. Primăria a ales pentru Centenar şi imobilul de pe strada Tribunei, nr. 7 în care a funcţionat Resortului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a Consiliului Dirigent şi sediul unionistului Vasile Goldiş. Şi Spitalul General CF de pe strada Constantin Noica, nr. 20, unde a funcţionat Resortul Ocrotirii Sociale va fi marcat cu placă. O altă placă va fi pusă pe fosta Şcoală de cadeţi (actualmente Şcoala de Aplicaţii pentru Unităţi de Sprijin de Luptă General Eremia Grigorescu) strada Avrig nr. 2-4, unde au funcţionat Resorturile de Finanţe şi Industrie.

Plăci dedicate Unirii vor mai fi puse pe: Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, unde a funcţionat Resotul Armatei şi al Siguranţei Publice şi Resortul Afacerilor Externe şi al propagandei ziaristice; Clădirea Mitropoliei de pe strada Dealului, fostul sediul al Resortului Organizării din cadrul Consiliului Dirigent; Hotel Continental Forum, sediul Resortului Organizării din cadrul Consiliului Dirigent; Rectoratul Universităţii Lucian Blaga Sibiu de pe bulevardul Victoriei, unde a locuit preşedintele Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu; Strada Avram Iancu, nr. 25 unde a locuit George Bariţiu, fondatorul Astrei sibiene şi al Academiei Române; Strada Avram Iancu, nr. 27, unde a funcţionat Comitetul Permanent al Naţiunii Române, aici locuind de-a lungul timpului şi Simion Bărnuţiu, Nicolae Bălcescu, Avran Iancu şi George Bariţiu; Strada Mitropoliei, nr. 3, unde a locuit Ion Raţiu, unul dintre fondatorii Partidului Naţional Român; Strada Mitropoliei nr. 7, un veritabil sediu al revoluţionarilor din 1848, unde au locuit Simion Bărnuţiu, Avram Iancu şi I.C. Brătianu. AGERPRES / (AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)