Arh. Tomniţa Florescu, viceprimar al Capitalei, afirmă că în aproximativ zece ani Parcul Carol, cu o bogată zestre dendrologică, ca şi patrimoniul arhitectural din jurul acestuia se vor schimba radical, printr-o iniţiativă a municipalităţii menită să transforme zona într-un nou pol cultural al Bucureştiului.

"E un proiect generos, e un proiect foarte mare. E vorba de un areal cu mari semnificaţii istorice, e un proiect care demarează şi sper că în câţiva ani, poate până la 10 ani să zic, vor fi toate gata", a explicat, marţi, Florescu, în comunicarea "Parcul Carol - noul pol cultural al Bucureştiului. O iniţiativă de anvergură europeană a Primăriei Capitalei", prezentată la ARCUB Gabroveni, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Conferinţelor Eruditio cu tema "Valoarea arhitecturii în arhitectura valorii".

Potrivit arhitectei, "este în lucru un PUZ cu un studiu foarte serios din punct de vedere dendrologic şi istoric al acestui parc", urmând ca, în urma realizării proiectului, să fie recuperate "puncte de interes" precum Fântâna cu Zodiac ori o serie de "clădiri industriale", care vor fi "redate circuitului cultural", urmând a fi "prinse într-un traseu muzeistic".

"Proiectul începe cu reamenajarea pieţei fostă Mareşal Joffre, cu această fântână arteziană opera arhitectului Octav Doicescu şi cu mozaicul realizat de Mac Constantinescu, care, desigur, are acum o serie de gărduleţe, băncuţe. Iniţial era un spaţiu amenajat cu piatră cubică şi gata. Şi, desigur, să nu mai fie spaţiu de parcare", a spus Tomniţa Florescu.

Ea a precizat că, potrivit proiectului, Muzeul Naţional Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida", despre care există speranţa că "va intra în curând în patrimoniul Primăriei", să fie unit cu fostele Uzine Electrice Filaret, fiind transformat într-o "platformă a ştiinţei şi tehnicii", "un muzeu normal al secolului XXI, gen Platforma de la La Villette din Paris".

"Şi am ales un proiect al unui student care a luat un premiu internaţional acum vreo zece ani. (...) Sigur, pentru anul acesta, nu se pot face lucrurile. De-abia încercăm să... Pentru Uzinele Electrice s-a găsit o formulă, dat fiind că ei sunt în insolvenţă, se foloseşte închirierea pe 15 - 20 de ani, cu deducerea chiriei, dar în aşa fel încât să poţi să investeşti. Deci vom putea pune în conservare această uzină electrică şi pentru anul acesta ne-am propus o expoziţie. E vorba de două personalităţi culturale - Nicolai Păduraru, sculptor, şi de Mircia Dumitrescu", a menţionat arhitecta.

De asemenea, se intenţionează ca şi Castelul lui Vlad Ţepeş din Parcul Carol să treacă din administrarea Oficiului Naţional al Cultului Eroilor, în aceea a Primăriei Capitalei, urmând ca şi acest obiectiv să intre în circuitul muzeal, serele de alături putând fi transformate într-o oranjerie, iar garnizoana, care deserveşte Mormântul Ostaşului Necunoscut, să fie mutată într-un spaţiu asigurat de municipalitate.

Mausoleul, care a revenit în patrimoniul Primăriei Capitalei, ar urma să fie transformat ori într-un muzeu al Armatei Române ori într-un Pantheon al personalităţilor româneşti.

"Acum, depinde. Sigur că ne sfătuim şi cu Academia şi sigur că se va pune şi în dezbatere publică, pentru că este important ca omul să-şi însuşească o decizie. Este un monument valoros. Este pe locul în care în 1906 era Casa Artelor şi mai apoi a fost Muzeul Militar. Este vorba şi de Mormântul Ostaşului Român, care, în 1923, a fost pus pe locul acela. Între timp, s-au demolat clădirile, a fost dus la Mărăşeşti şi acum a revenit, în 2001, a fost pus undeva la intrarea în parc şi în 2006 a revenit la locul său. Temele de proiect sunt foarte generoase şi eu sper că se va face sigur cu un concurs de arhitectură şi cu o temă stabilită, zic eu foarte delicat, dar se va face. Zic eu, tema Pantheonului a fost încă din 1923, pentru că acest monument care este opera arhitecţilor Horia Maicu şi Cucu este, de fapt, un revival al ideii lui Tzigara-Samurcaş care în 1923 dorea să facă un Pantheon al personalităţilor", a explicat Tomniţa Florescu.

În proiect va fi inclus şi ansamblul de clădiri din cadrul Institutului Astronomic.

"Sigur că acest areal nu ne aparţine, dar există o colaborare foarte strânsă cu Academia Română, care îşi doreşte, de asemenea, ca aceste lucruri să intre în circuitul muzeistic şi sigur că ele ar trebui restaurate", a spus edilul, menţionând că Primăria generală poate să beneficieze de împrumuturi "pe zeci de ani" pentru restaurarea acestor clădiri.

În urma unei colaborări dintre Primăria Generală şi Ministerul Tineretului va fi refăcută şi faţada unui alt obiectiv aflat în Parcul Carol - Arenele Romane, a precizat arh. Florescu.

Totodată, ea a amintit Halele Carol, proprietate particulară a unei societăţi, în legătură cu care "există intenţia pentru un parteneriat public-privat", ca şi Gara Filaret, Biserica Cuţitul de Argint, insula de pe lac, Geamia, mutată acum în Pieptănari, Fântâna George Grigorie Cantacuzino, reamenajarea tripticului format din cei doi giganţi realizaţi de Dimitrie Paciurea şi Frederic Storck şi statuia nimfei, amplasată acum în Parcul Herăstrău, aceasta din urmă urmând a fi readusă în Carol, "pentru ca Legenda Jepilor să trăiască din nou".

"În orice caz, ce vă asigur este că vor urma hotărâri de Consiliu General, pentru ca să fim îndrituiţi să începem. Dar fonduri europene s-au deschis pe Parcul Carol şi PUZ-ul şi tot ce trebuie este", a încheiat viceprimarul Capitalei. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)