Primarul Gabriel Mutu a declarat, vineri, că îşi doreşte ca sectorul 6 să fie un model de aplicare a politicilor publice privind incluziunea minorităţii rome.

"Astăzi discutăm punctual despre incluziunea romilor în comunitate şi discutăm în Anul Centenarului (...) Nu e suficient să discutăm o singură dată pe an sau în situaţii de urgenţă. Dacă vrem să tratăm subiectul minorităţii romilor, de la probleme identificate, la soluţii aplicate, trebuie să avem proiecte care să se desfăşoare zilnic. Îmi doresc ca sectorul 6 să fie un model de aplicare a politicilor publice privind incluziunea minorităţilor rome şi crearea unei comunităţi unite, în care toţi membrii au aceleaşi drepturi şi obligaţii", a spus Mutu, la dezbaterea "Situaţia comunităţilor de romi la 100 de ani de la înfiinţarea statului român modern. Lecţii învăţate şi viziuni pentru strategii de succes".

El a menţionat că la întâlnirile pe care le-a avut cu reprezentanţii comunităţii rome din sectorul 6 a spus că nu trebuie să existe niciun fel de diferenţe între copii romi şi cei ai majorităţii din sectorul 6.

"În urmă cu mai puţin de o săptămână, am cerut administraţiilor locale din Bucureşti şi Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB) să îmi comunice informaţiile publice legate de abandonul şcolar din toate sectoarele, pe unităţi şcolare şi am remarcat că cele mai multe cazuri de abandon şcolar sunt în acele comunităţi în care avem un număr mai mare de romi (...) în sectorul 6, la Şcoala nr. 153, pe datele de la IŞMB, există 20 de cazuri de abandon şcolar, asta reprezentând foarte mult, în contexul în care, în sectorul 6, nu e un fenomen foarte răspândit, dar şcoala asta are aproape jumătate din abandonul şcolar din sector, oficial vorbind", a declarat deputatul Florin Manole.

El l-a rugat pe edilul sectorului 6, Gabriel Mutu, ca atunci când îi permite agenda să se întâlnească cu Consiliul de Administraţie al Şcolii nr. 153 şi cu cele de la Şcolile nr. 161 şi nr. 168 pentru a afla de la profesori şi reprezentanţii părinţilor care sunt problemele comunităţii locale care determină abandonul şcolar şi ca să caute soluţii potrivite pentru fiecare din copii.

Manole a precizat că, atunci când va merge la celelalte primării de sector, va discuta despre problema abandonului şcolar.

"În ultimii 30 de ani s-au făcut progrese notabile pe ceea ce înseamnă integrarea economică şi incluziunea socială a numeroaselor şi diverselor comunităţi de romi din ţara noastră, au fost constituite (...) reţele de mediatori sanitari şi şcolari, au fost implementate proiecte de dezvoltare comunitară, au fost construite locuinţe în comunităţile vulnerabile, au fost alocate locuri speciale pentru elevii şi studenţii romi în instituţiile publice de stat, doar pentru a ne aminti câteva dintre acestea. Toate aceste progrese au fost sprijinite şi văd ca sunt sprijinite în continuare de autorităţi locale, centrale, de societatea civilă, dar şi de UE şi de organizaţii internaţionale. Guvernul României e conştient de toate aceste provocări şi cu sprijinul fondurilor care sunt alocate din bugetul naţional, a celor europene, structurale şi de investiţii, dar şi a altor surse de finanţare, mă refer la cel oferite, de exemplu, de Elveţia şi Norvegia, elaborează nu doar documente strategice, dar şi susţine şi finanţează intervenţii specifice la nivel de comunitate, prin proiecte şi programe specifice", a declarat Cristian Gabriel Winzer, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Anneli Lindahl Kenny, ambasadorul Suediei în România, a vorbit despre experienţa ţării sale pe tema respectării drepturilor omului în cazul minorităţilor rome din acest stat şi a integrării acestora în societatea suedeză.

În opinia sa, voinţa politică e crucială şi a subliniat importanţa organizaţiilor societăţii civile rome.

"Romii au fost sclavi în România 500 de ani, nu s-a întâmplat un program major de incluziune a romilor, au fost deportaţi ulterior, în perioada pro-nazistă, după care a fost un program complex de asimilare forţată a ţiganilor în Partidul Comunist (...) a urmat Revoluţia (...). Am avut o discuţie anterior cu ONG-urile rome (...) şi una dintre constatări a fost că noi avem probleme de organizare, noi, comunitatea romilor. Încă nu suntem capabili încât să ne organizăm atât de bine, să avem impact. (...) Romii sunt de vreo 700 de ani în România, nu au muzeu, nu au un teatru, deşi avem actori mulţi, regizori, muzicieni. Nu există un teatru al romilor", a afirmat Ciprian Necula, coordonator al Asociaţiei Romano ButiQ. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)