Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, va primi, joi, la Bruxelles, trofeul EDEN 2017 Winner (locul I), pentru proiectul depus de administraţia judeţeană, prin structura sa de turism CNIPT, prin care Suceava a fost desemnată Destinaţie Europeană de Excelenţă pentru turismul cultural tangibil.

Într-un comunicat remis AGERPRES, miercuri, de Biroul de presă al CJ Suceava, se arată că Flutur va participa la evenimentele organizate, timp de două zile, de Comisia Europeană, ce includ şi o întâlnire, vineri, a reţelei EDEN, la care participă reprezentanţi ai destinaţiilor EDEN (câştigători şi cei clasaţi pe locul al doilea), coordonatorii proiectelor naţionale EDEN, ambasadorii EDEN.

Totodată, în cadrul evenimentului din 23 martie va fi semnată Declaraţia de la Bruxelles, de către câştigătorii EDEN.

Proiectul EDEN "Destinaţii Europene de Excelenţă" a fost lansat în anul 2006, de Comisia Europeană, având ca obiective creşterea vizibilităţii destinaţiilor, creşterea conştientizării asupra diversităţii şi calităţii ofertei turistice europene, reducerea sezonalităţii, dezvoltarea turismului durabil precum şi crearea unei reţele între destinaţii, reţeaua EDEN.

Desemnarea Destinaţiilor Europene de Excelenţă s-a făcut prin concursuri organizate de autorităţile naţionale de turism din fiecare ţară participantă la proiect, conform temei stabilite în cadrul Comitetului Consultativ pentru Turism, întrunit la nivel european, destinaţiile desemnate însemnând winner (locul I) şi runners-up (cele clasate pe locurile 2-5).

Potrivit comunicatului CJ Suceava, ca urmare a participării la concurs, beneficiile din partea autorităţii organizatoare (în România, Ministerul Turismului) au fost premierea primelor cinci destinaţii prin acordarea de diplome, cu ocazia ediţiei de toamnă a Târgului de Turism al României, de la Romexpo - Bucureşti şi oferirea unui spaţiu de prezentare în standul autorităţii de turism şi includerea primelor cinci destinaţii în reţeaua naţională EDEN, dar şi mediatizarea pe site-ul ministerului şi în mass-media.

Totodată, beneficiile din partea Comisiei Europene reprezintă premierea destinaţiei clasate pe locul I, în cadrul unei festivităţi organizate la nivel european şi oferirea de spaţiu de prezentare la stand, realizarea unei prezentări pentru destinaţia clasificată pe locul I, pagină special dedicată destinaţiei clasificate pe locul I, pe site-uri eu, mediatizare în materiale informative ale instituţiilor europene, dar şi acces la Reţeaua EDEN şi la Asociaţia Reţelei EDEN.

În România au fost organizate şapte ediţii, cu certificare EDEN, iar din judeţul Suceava au fost certificate în 2012, pentru turismul rural Cârlibaba (locul III), în 2013, pentru turismul accesibil, Şaru Dornei (locul IV), iar în 2017, pentru turismul cultural tangibil, municipiul Suceava (winner).

În 2017, după Suceava, pe următoarele locuri s-au clasat Ţara Chioarului, Sighetu Marmaţiei, Colinele Transilvaniei şi Şcheii Braşovului.

Premiul primit de municipiul Suceava a avut în vedere investiţiile realizate în Suceava în infrastructura specifică şi în reabilitarea obiectivelor culturale, moştenirea culturală.

Printre investiţiile importate realizate în ultimii ani, în Suceava, se numără modernizarea Aeroportului "Ştefan cel Mare" printr-un proiect de circa 40 de milioane de euro, reabilitarea şi modernizarea Muzeului Bucovinei cu peste 60 de milioane lei, reabilitarea şi modernizarea Cetăţii de scaun a Sucevei cu peste 44 milioane de lei, reabilitarea lăcaşurilor religioase din Suceava - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, Biserica Mărăuţi, Biserica Sf. Înviere, Mănăstirea Zamca, Biserica "Turnu Roşu" - dezvoltarea Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava şi dezvoltarea infrastructurii specifice de turism.

Ca moştenire culturală, Suceava este una dintre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale României, cu un destin istoric şi cultural de excepţie, fiind capitală a Moldovei timp de două secole şi cu o istorie legată de câţiva dintre cei mai cunoscuţi voievozi ai Moldovei, printre care Petru Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.

La Suceava s-au construit primele două sedii mitropolitane ale Moldovei, iar la Curtea Domnească şi-a avut reşedinţa sfatul domnesc.

Totodată, perioada austriacă şi-a pus amprenta pentru aproape un secol şi jumătate prin arhitectură şi mozaic etnic, impunându-se un spirit de civism şi toleranţă reciprocă, rar întâlnite în Europa.

După unirea Bucovinei cu România, oraşul a devenit reşedinţă de judeţ, iar dezvoltarea economică, edilitară, social-culturală şi urbană a Sucevei a continuat liniile din perioada anterioară.

Instaurarea regimului comunist în România conduce la un proces de industrializare rapidă, odată cu deschiderea platformelor industriale, iar vechea arhitectură, dominată de stilurile neoclasic şi art nouveau, este înlocuită cu cea comunistă.

Suceava are 84 valori de patrimoniu (cetăţi, monumente de artă şi ansambluri arhitecturale, monumente de artă religioasă, monumente de arhitectură etnografică, patrimoniu industrial imobil, monumente de artă plastică, vestigii arheologice), dintre care una înscrisă în Lista Patrimoniului Universal UNESCO, numeroase construcţii moderne şi contemporane, edificii culturale - muzee şi case memoriale, teatru, galerie de artă, observator astronomic, universitate, biblioteci, obiective de patrimoniu recent renovate, reamenajate şi consolidate (clădirea Muzeului de Istorie şi Cetatea de Scaun a Sucevei), expoziţii permanente unice la nivel naţional ca mod de prezentare şi interactivitate, expoziţii temporare şi activităţi culturale în unităţile muzeale, evenimente anuale ce prezintă specificul local.

Fiecare grup etnic - români, polonezi, ruşi lipoveni, ucraineni, germani, evrei - şi-a pus amprenta în viaţa şi în peisajul multicultural al zonei. AGERPRES/(AS - autor: Silvia Marcu, editor: Nona Jalbă, editor online: Ada Vîlceanu)