Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, marți, în ședința Comisiilor parlamentare juridice, că jumătate dintre salariații AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură prin care au fost angajați la un grup parlamentar pentru o zi sau două și apoi mutați în structura Autorității.

El a spus că nu poate să facă o reformă cu 'oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar'.

Comisiile juridice reunite au dezbătut, marți, proiectul regulamentului de funcționare a Autorității Electorale Permanente, înaintat de șeful instituției, avizul urmând să fie dat într-o ședință viitoare.

'Eu nu sabotez activitatea și îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici și să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat. Jumătate dintre cei care sunt angajați în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții, o știu și eu, că am fost parlamentar, o angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două și mutarea în structura AEP. Or, eu nu pot să girez și să încerc să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar și să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem', a afirmat Țuțuianu la dezbateri, răspunzând întrebărilor parlamentarilor.

Potrivit acestuia, în proiectul de regulament al AEP a fost prevăzută o structură cu '395 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților, din care 247 de posturi în structura centrală și 148 de posturi în cadrul structurilor teritoriale'.

Numărul de posturi în AEP a crescut constant, astfel încât în 2012 erau 131 de angajați, în 2015 - 269, în 2019 - 375, iar în 2020, 2024 - 575 de posturi în structura centrală, structuri locale, dintre care ocupate 407, a detaliat șeful instituției.

'Astăzi numărul de posturi din structura AEP, central local, este 575 - 280 sunt la sediul central, 295 sunt în structurile teritoriale. Propunerea pe care o facem este ca să avem în structura centrală 247 de posturi, cu 30 mai puțin, în structurile teritoriale - 148 de posturi, ceea ce înseamnă o reducere cu 147 pe total. Dar, repet, cea mai mare parte a reducerii s-a produs, mai sunt doar 34 de posturi în plus, pentru că au fost plecări voluntare. Totalul posturilor propuse este de 395', a explicat Adrian Țuțuianu.

El a precizat că a organizat Autoritatea Electorală Permanentă pornind de la dispozițiile Codului administrativ, și anume pe departamente și direcții generale cu 25 de posturi de execuție, direcții cu 15 posturi de execuție, servicii cu minimum șapte posturi de execuție și a înființat și câteva birouri cu patru posturi.

'Respectăm prin propunerea de organizare pe care o facem cota de maxim 8% prevăzută de articolul 391 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 57/2019. La nivel central, desființăm 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, desființăm 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, director și director adjunct, și înființăm nouă posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere de nivel inferior, șef de serviciu și trei funcții de birou. Reorganizarea structurilor teritoriale va presupune o simplificare a procedurii organizatorice, o redimensionare semnificativă a aparatului de specialitate, prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, respectiv de director', a detaliat Țuțuianu.

Președintele AEP a adăugat că a avut în vedere ca la fiecare structură teritorială să fie stabilite trei sau patru posturi de execuție.

'Pentru ocuparea posturilor care sunt vacante evident că vom organiza concurs, dar după ce închidem reorganizarea în baza acestui regulament. Pentru acele direcții județene unde avem un număr mai mare de angajați decât numărul de posturi stabilit în regulament, urmează ca în următoarele două luni, după aprobarea acestui regulament, să organizăm o procedură de examen în modul cel mai transparent posibil, cu participarea la această procedură și a reprezentanților sindicatului', a subliniat el.

În acest an, a amintit Țuțuianu, AEP a făcut controale la cele 276 partide politice înscrise, pe anii 2023, 2024 și 2025, iar angajații au beneficiat de peste 16.000 de zile de concediu de odihnă pentru că au efectuat concediile din anii anteriori. 'Și am putut să ne descurcăm onorabil cu îndeplinirea atribuțiile noastre. Dacă nu am fi avut plecările voluntare, 47 - 48 de persoane, și încă 47 de persoane care și-au suspendat raporturile de serviciu, AEP nu s-ar fi putut încadra în cheltuielile de personal repartizate și n-am fi putut să respectăm Ordonanța 7/2026', a adăugat el.

Țuțuianu a menționat că regulamentul anterior, aprobat prin hotărârea Birourilor permanente 3/2024, a fost contestat în instanță și anulat în primă instanță, existând riscul de a nu mai avea o bază pentru organizarea instituției în câteva luni.

Mihăiță Voicu, președintele sindicatului din AEP, a cerut respingerea acestui proiect de regulament, pe motiv că 'nu este necesar și nici oportun'.

'Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție care în loc să se consolideze, în loc să atragă personal tânăr, pierde funcționari cu experiență. (...) Acest proiect riscă să slăbească însăși capacitatea Autorității de a-și îndeplini misiunea înaintea unui interval electoral extrem de solicitant, perioada 2028 - 2040, când vor fi alegeri aproape în fiecare an', a afirmat Voicu.

Potrivit reprezentantului sindicatului, AEP funcționează în prezent cu 310 angajați și urmează să mai plece 35, proiectul propunând reducerea cu 50% a posturilor din teritoriu.

'Încă din aprilie 2026, instituția a arătat că se încadrează în reducerile de cheltuieli de personal prevăzute de Ordonanța 7, diferențele de personal între direcțiile județene au explicații istorice și administrative. (...) Deși se reduc drastic structurile teritoriale, la nivel central se păstrează în mare măsură aceeași structură organizatorică și cresc și posturile, iar în direcțiile județene există personal angajat special pentru activitățile de control al finanțării partidelor politice, expertiză care ar trebui păstrată în instituție. (...) Vă solicităm în numele funcționarilor publici pe care îi reprezentam să respingeți acest proiect, nu este necesar și nici oportun', a susținut Voicu.

Dezbaterile din comisii asupra proiectului regulamentului AEP au fost amânate, pentru ca parlamentarii să analizeze toate aspectele, a anunțat președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)