Discuția despre salariul minim, ca și despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuție despre cifre, profitabilitate, competitivitate, ci trebuie să fie și o discuție despre coșul minim pentru un trai decent, a declarat, marți, ministrul Muncii, Florin Manole, la o dezbatere privind adecvarea salariului minim în România, organizată Blocul Național Sindical.

'Discuția despre salariul minim, ca și despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuție despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie și o discuție despre coșul minim pentru un trai decent. Nu cred că se poate numi competitivitate faptul de a avea toate condițiile necesare pentru a avea un business de succes într-o țară, dar nu poți să ai un angajat care să aibă un trai decent. Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă și profitabilă? În discuțiile pe care le vom avea, tema nivelului de trai va fi cel puțin la fel de importantă ca tema muncii la negru sau la gri și a salariului minim, aproape la fel de importantă ca tema cooperării strânse și eficiente între ANAF și ITM pentru a combate acest fenomen', a spus ministrul.

El a precizat că discuția despre traiul decent 'va fi o temă care se va corela și cu transpunerea directivei referitoare la lucrătorii pe platforme digitale, livrare, ride-sharing și toate celelalte teme care împreună ar trebui să ne ajute să avem pentru salariatul din România condiții decente de muncă, condiții decente de trai și demnitate'.

În context, ministrul Muncii a vorbit despre situația salariului minim pe economie din ultimii opt ani, din 2018.

'Au fost mulți ani cu creștere economică, mulți ani cu prosperitate, am putea spune, uitându-ne acum retrospectiv. Apropo de contribuții argumentate la discuția publică, la dezbaterea publică pe tema asta, nu îmi amintesc ca vreodată să fi existat, în pofida diferențelor din cifrele macroeconomice, diferențe de poziționare între partenerii sociali. Asta arată, o dată în plus că nu e, din păcate, mereu vorba despre argumente și cu 7% creșterea economică. Din păcate, patronatele spuneau că o creștere de salariu este nesustenabilă și va duce la pierderea de locuri de muncă. În primul moment poți să vii cu argumente care pot fi combătute retrospectiv. După opt ani nu mai e nevoie de argumente. Cifrele sunt clare, sunt evidente', a subliniat Florin Manole.

El consideră că principalul contraargument, pierderea locurilor de muncă, 'devine ridicol'. 'Atunci când ne uităm la faptul că, deși salariul minim a crescut din 2018 până astăzi, consistent, peste creșterea inflației, România nu are mai puțini angajați, nu are mai puține contracte de muncă. Există niște diferențe față de perioada ultimilor opt ani, la care m-am referit. Până la urmă, niciun an nu seamănă cu altul. Discuția despre competitivitatea economiei României este o discuție mai de actualitate decât în alte momente, nu pentru că tema nu ar fi fost actuală și relevantă întotdeauna. Doar că acum este o discuție globală despre competitivitate, o discuție europeană despre competitivitate. Avem două rapoarte, ca Noul și Vechiul Testament la Bruxelles, raportul Draghi și raportul Letta, care se referă la competitivitate în mediul european', a arătat oficialul de la Ministerul Muncii.

În opinia sa, problema de competitivitate pe care o are și Europa și România 'nu vine din costul cu forța de muncă, ci din prețurile din energie'.

'Vine (problema de competitivitate - n.r.) dintr-o problemă pe care o avem noi, statul, Ministerul Muncii, și pe care trebuie să o admitem ca prim pas spre rezolvarea ei. Problema se numește ANOFM, o instituție, din păcate, blocată în proiectele anilor 2000, neadaptată la situația actuală din piața muncii și din societatea românească, o instituție care însă are norocul de a avea niște foarte consistente bugete din fonduri europene și, cu acestea, o ocazie de a se îmbunătăți, de a se dezvolta, de a se schimba în bine', a adăugat Florin Manole.

Acesta a făcut succint și o prezentare a situației economice actuale în contextul intenției de majorare a salariului minim.

'Faptul că economia a frânat, că suntem în recesiune, sunt date în opinii, sunt statistici, nu discurs politic. Faptul că avem probleme bugetare, după ce din a doua jumătate a lui 2025 a început o politică de austeritate pe care doar puțin am putut-o atenua, nu ne-a adus într-o situație economică și socială mai bună, nici măcar într-o situație bugetară mai bună. Astea sunt cifre. Pare că am pierdut un an și jumătate, că am trecut printr-un soi de deșert al austerității, ca să fac o referire aproape religioasă, dar la sfârșit nu am ajuns încă. Adică, perioada dificilă nu a fost suficientă și nu a contribuit la îmbunătățirea situației. Anul trecut, despre salariul minim sau în legătură cu salariul minim s-a dus o adevărată bătălie publică. Totuși, în termeni absolut decenți și de argumente, putem să vedem o jumătate plină sau jumătate goală', a afirmat ministrul.

El a spus, totodată, că salariul minim a crescut de la jumătatea anului trecut, 'cu certitudine'.

'Salariul minim a crescut de la jumătatea anului, cu certitudine, raportat la legea în vigoare și la directiva europeană pe care toată lumea a cerut-o implementată și la a cărei transpunere toată lumea, adică toți partenerii sociali au contribuit, directiva europeană și legislația națională au fost lăsate deoparte. Asta generează un context dificil și pentru actualul Guvern. De aceea, cu durerea și nostalgia unui om care a lucrat pe salariul minim pe economie ani buni - locuiam la vreo 3 km de aici, pe strada Foișorului din sectorul 3, și nu îmi ajungeau banii de salariu pentru chirie, în Bucureștiul anilor 2010, de exemplu. Cu această experiență personală, vă spun că da, în programul de guvernare, sintagma creșterea salariului minim pe un orizont de 12 luni este un mod de a seta startul discuției despre acest subiect, cu un orizont de așteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027', a declarat ministrul.

El a precizat că discuțiile privind stabilirea unui nou salariu minim pe economie au început.

'Ce trebuie să facă Ministerul Muncii, ca instituție? Am început deja să facem raportul privind evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți în stabilirea salariului minim, despre cum arată cifrele, nu opiniile, care a fost deja trimis partenerilor sociali. Raportul o să urmeze o comisie de dialog social, o să urmeze un CNP (Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social - n.r.), poate două, în care această discuție trebuie tranșată', a menționat Florin Manole.

Blocul Național Sindical organizează, marți, dezbaterea privind adecvarea salariului minim în România, cu ocazia lansării studiului 'Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026'.

La eveniment și-a confirmat prezența și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole.

Potrivit confederației sindicale, la doi ani de la transpunerea Directivei în legislația națională, unul din patru salariați continuă să câștige în jurul salariului minim, iar distribuția salariilor în economie nu s-a schimbat semnificativ. În plus, o treime dintre salariații cu normă întreagă (1,71 milioane persoane) câștigă cu maximum 5% peste nivelul salariului minim brut pe economie, la fel ca în 2024. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)